Panicum capillare

À prupositu di Wikipedia
Panicum capillare
Panicum capillare
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Panicum
Nomu binuminali
Panicum capillare
Carl Linnaeus, 1753

Panicum capillare hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Panicum capillare hè una spezia di pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Misura di regula trà 20 è 80 cm d'altura è pussedi i piccioli smilzi è ramificati. I casci sò liniari è misurani trà 2 è 10 cm di lunghezza. L'infiuriscenzi sò spighi di fiora verdi o viuletti, misurendu trà 2 è 10 cm di lunghezza.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Panicum capillare hè urighjinaria d'America subrana, induva edda hè prisenti in a maiò parti di i Stati di i Stati Uniti è in certi pruvinci di u Canada. Hà ancu statu intradutta in altri righjoni di u mondu, in particulari in Auropa, in Asia è in Australia.

Panicum capillare hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Panicum capillare hè una pianta annuali chì si ripraduci par via di graneddi. Prifirisci i terri beddi assiccati è pò crescia in una varietà d'ambienti, tali i pratulini, i campi, i bordi di stradonu è i tarreni abbandunati. 'Ssa spezia hè adattata à cundizioni di sicchina mudarata è pò sopravviva in ambienti induva l'acqua hè schersa.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Panicum capillare hè stata discritta par a prima volta in 1753 da u butanistu svidesu Carl von Linné in a so opara Species Plantarum. 'Ssa spezia hà ancu statu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Panicum capillare var. pilosum, Panicum capillare var. pubescens, Panicum capillare var. reptans, Panicum capillare var. subglabrum.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Panicum capillare hè cunsidarata com'è una spezia cumuna è largamenti sparta. Ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata è ùn faci l'ughjettu di nisciuna misura di cunsirvazioni particulari. Eppuri, com'è tutti i spezii vegetali, pò essa affittata da a distruzzioni di u so ambienti naturali è da altri attività umani tali l'agricultura intinsiva è l'usu di pisticidii.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]