Paeonia mascula

À prupositu di Wikipedia
Paeonia mascula
Paeonia mascula
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Saxifragales
Famiglia Paeoniaceae
Genaru Paeonia
Nomu binuminali
Paeonia mascula
Philip Miller, 1768

Paeonia mascula hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Paeoniaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Paeonia mascula hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Paeoniaceae. Si distingui da i so grandi fiora culuriti è u so frundamu in fiorisi. I fiora di Paeonia mascula sò di regula di culori rusulinu vivu, ma poni ancu essa bianchi o purpurei. Sò carattarizati da i so numarosi pitali è stamini, chì li cunfariscini un'apparenza spittaculari. I casci di 'ssa pianta sò verdi scuru è frastagliati in parechji lobi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Paeonia mascula hè urighjinaria di u righjonu mediterraniu, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova in particulari in Auropa suttana, in Africa subrana è in u Mediu Urienti. Cresci par u più in i pratulini, i boschi chjari è i zoni rucciosi. Paeonia mascula hè una spezia chì prifirisci i terri beddi assiccati è assuliati.

Paeonia mascula hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Paeonia mascula hè una pianta vivaci chì fiurisci di branu. Si ripraduci par u più par via di graneddi, ma pò ancu diffonda si in divisioni di i so rizomi. I fiora di Paeonia mascula sò inamacati da l'insetti, tali l'abbi è i sbarabattuli, chì sò attratti da u so nettaru. I graneddi prudutti da 'ssa pianta sò spargugliati da u ventu o l'animali.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Paeonia mascula hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Paeonia corallina, Paeonia officinalis è Paeonia peregrina. 'Ssi noma sò stati usati in u passatu par disignà variazioni rigiunali di Paeonia mascula, ma sò avali cunsidarati com'è sinonimi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Paeonia mascula hè una spezia chì hè attualmenti cunsidarata com'è essendu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Bench'è edda possi essa minacciata in certi righjoni par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali, hè dinò largamenti sparta è abundanti. Eppuri, hè impurtanti di vighjà à a prisirvazioni di 'ssa pianta, in particulari prutighjendu i so ambienti è evitendu u sfruttamentu eccessivu di i so pupulazioni salvatichi.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]