Oxalis latifolia

À prupositu di Wikipedia
Oxalis latifolia
Oxalis latifolia
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Oxalidales
Famiglia Oxalidaceae
Genaru Oxalis
Nomu binuminali
Oxalis latifolia
Carl Sigismund Kunth, 1822

Oxalis latifolia hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Oxalidaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Oxalis latifolia hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di l'Oxalidaceae. Si caratterizeghja da i so casci trifugliati, veni à dì cumposti da trè fuglioli. I fuglioli sò di forma uvali à lungarina, d'un culori verdi vivu è misurani di regula trà 2 è 5 centimi di longu. I fiora di 'ssa spezia sò chjuchi è di culori rusulinu pallidu à biancu. Sò ragruppati in infiuriscenzi terminali.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè urighjinaria d'America suttana, più pricisamenti Brasili. Hè largamenti sparta in i righjoni trupicali è subtrupicali di u cuntinenti. Omu a trova ancu in certi righjoni d'Africa è d'Asia, ind'edda hè stata intradutta.

Oxalis latifolia hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Oxalis latifolia hè una pianta chì si sviluppa par u più in i zoni umiti, tali i paduli, i bordi di i corsi d'acqua è i pratulini umiti. Prifirisci i terri ricchi di materia urganica è beddi assiccati. 'Ssa spezia hè capaci à diffonda si prestu grazia à i so rizomi suttarranii, ciò chì li parmetti di furmà culonii densi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Oxalis latifolia hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Oxalis corniculata var. latifolia è Oxalis latifolia var. hirta.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bench'è 'ssa spezia ùn sii micca cunsidarata com'è minacciata, pò divintà invadenti in certi righjoni ind'edda hè stata intradutta. U so putenziali di prupagazioni rapita pò caghjunà una cumpetizioni incù i spezii indigeni, ciò chì pò avè un impattu negativu annantu à a biudiversità lucali. Hè dunqua impurtanti di surviglià è di cuntrullà a so prupagazioni in i zoni ind'edda hè cunsidarata com'è una pianta esotica invadenti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]