Oxalis corniculata

À prupositu di Wikipedia
Oxalis repens
Oxalis repens
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Oxalidales
Famiglia Oxalidaceae
Genaru Oxalis
Nomu binuminali
Oxalis repens
Carl Peter Thunberg, 1781

Oxalis repens hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Oxalidaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Oxalis repens hè una spezia di pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Oxalidaceae. Si caratterizeghja da i so picculi casci trifoliées, chì s'assumigliani à quiddi di u trifogliulu, è i so fiora bianchi o rusulini à forma d'umbutu. I piccioli pasciulanti di 'ssa pianta poni aghjunghja sinu à 30 centimi di lunghezza.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Oxalis repens hè urighjinaria d'Auropa, ma s'hè sparta in numarosi righjoni di u mondu par via di u so adattamentu faciuli à diffarenti tipi di terri. Omu a trova in particulari in America subrana, in Australia, in Nova Zilanda è in Africa suttana. 'Ssa spezia hà pindenza à culunizà i pratulini, i giardini è i zoni disturbati da l'attività umana.

Oxalis repens hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Oxalis repens hè una pianta vivaci chì si prupaga par u più da i so rizomi suttarranii. 'Ssi rizomi li parmettini di furmà culonii densi è di prupagà si prestu in u so ambienti. I fiora di Oxalis repens sò ermafruditi, ciò chì significheghja ch'eddi pussedini à tempu organi masci è femini. Sò inamacati da l'insetti, in particulari l'abbi è i sbarabattuli.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Oxalis repens hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma, tali Oxalis corniculata o Oxalis stricta. 'Ssi noma sò cunsidarati com'è sinonimi di Oxalis repens. 'Ssa spezia faci parti di u genaru Oxalis, chì ragruppa più di 800 spezii di pianti à traversu u mondu.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Oxalis repens hè cunsidarata com'è una spezia invadenti in numarosi righjoni ind'edda hè stata intradutta. A so capacità à diffonda si prestu è à furmà culonii densi pò caghjunà a supprissioni d'altri spezii vegetali indigeni. In certi righjoni, misuri di cuntrollu sò missi in piazza pà limità a so prupagazioni è prisirvà a biudiversità lucali.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]