Orthetrum trinacria

À prupositu di Wikipedia
Orthetrum trinacria
Orthetrum trinacria
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Odonata
Famiglia Libellulidae
Genaru Orthetrum
Nomu binuminali
Orthetrum trinacria
Edmond de Selys Longchamps, 1841

Orthetrum trinacria hè una spezia di filangroca chì faci parti di a famiglia di i Libellulidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Orthetrum trinacria, ancu cunnisciutu sottu à u nomu vernaculari di filangroca ciciliana, hè una spezia d'insettu appartinendu à l'ordini di l'odunati è à a famiglia di i Libellulidae. 'Ssa spezia si caratterizeghja da a so taglia media, aghjunghjendu di regula una lunghezza da 4 à 5 centimi. I masci è i femini prisentani diffarenzi di culurazioni. I masci ani un addomi turchinu chjaru incù marchi neri, mentri chì i femini ani un addomi brunu chjaru incù marchi giaddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

L'Orthetrum trinacria hè endemicu di l'isula di Cicilia, in Italia. Omu u trova par u più in i zoni umiti, i paduli è i vadini di l'isula. 'Ssa spezia hè ancu prisenti in certi parti di a Sardegna è di a Corsica.

Orthetrum trinacria hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

L'Orthetrum trinacria hè una spezia chì prifirisci i climi caldi è assuliati. L'adulti sò attivi mentri a ghjurnata è si nutriscini par u più d'insetti tali i zinzali è i moschi. I femini pondent i so ova in acqua, induva i larvi si sviluppani prima di divintà/divintura /di i adulti. U ciculu di vita di 'ssa spezia dura di regula un annu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

L'Orthetrum trinacria hè stata discrittu pà a prima volta in 1839 da l'entumologu talianu Filippo de Filippi. Hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi Orthetrum coerulescens è Orthetrum brunneum. 'Ssa spezia hè strittamenti liata à altri filangrochi di u genaru Orthetrum, tali l'Orthetrum cancellatum è l'Orthetrum chrysostigma.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

L'Orthetrum trinacria hè attualmenti classificatu com'è una spezia di cuncernu da l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). A principali minaccia par 'ssa spezia hè a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii pà pruteghja i zoni umiti induva 'ssa spezia si ripraduci è si nutrisci. Sforzi sò ancu svolti par sinsibilizà u publicu à l'impurtanza di a prisirvazioni di 'ssa spezia singula.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Filangrocche di Corsica, Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]