Orobanche hederae

À prupositu di Wikipedia
Orobanche hederae
Orobanche hederae
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Orobanchaceae
Genaru Orobanche
Nomu binuminali
Orobanche hederae
Carl Linnaeus, 1753

Orobanche hederae hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Orobanchaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Orobanche hederae hè una pianta parassita appartinendu à a famiglia di l'Orobanchaceae. Si distingui da u so picciolu senza clurufilla, chì li cunfarisci un'apparenza biancastra. I casci sò ridutti à picculi scagli, mentri chì i fiora sò ragruppati in gaspi densi è culuriti, andendu da u rusulinu pallidu à u viulinu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni mediterranii, ma pò ancu essa ussirvata in altri parti|partiti di u cuntinenti, tali l'Auropa cintrali è l'Auropa di u Punenti.

Orobanche hederae hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Orobanche hederae hè una pianta parassita ubligatoria, ciò chì significheghja ch'edda dipendi à l'intuttu di un ospiti par a so sopravvivenza. Si fissa à i radichi di diversi spezii d'arbusti è d'arbi, in particulari l'eddara (Hedera helix), da induva u so nomu spicificu. A pianta parassita ricaccia i nutrimenti nicissarii à a so crescita è à a so ripruduzioni di l'ospiti, ciò chì pò caghjunà un indibulimentu di quistu quì.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Orobanche hederae hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri sinonimi, tali Orobanche hederae var. hederae è Orobanche hederae subsp. hederae.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bench'è 'ssa pianta parassita ùn sii micca cunsidarata com'è minacciata, certi misuri di cunsirvazioni poni essa pigliati par prisirvà u so ambienti naturali. A distruzzioni di l'ambienti, tali a disfuristazioni, pò avè un impattu negativu annantu à a dispunibilità di l'ospiti nicissarii à a sopravvivenza di l'Orobanche hederae. Par via di cunsiquenza, hè impurtanti di sinsibilizà à l'impurtanza di a cunsirvazioni di a biudiversità è di pruteghja l'ecusistemi induva 'ssa spezia hè prisenti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]