Orlaya grandiflora

À prupositu di Wikipedia
Orlaya grandiflora
Orlaya grandiflora
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Apiales
Famiglia Apiaceae
Genaru Orlaya
Nomu binuminali
Orlaya grandiflora
Carl Linnaeus, 1753

Orlaya grandiflora hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Apiaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Orlaya grandiflora hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di l'Apiaceae. Si distingui da i so grandi fiora bianchi è diddicati. I fiora sò cumposti da cinqui pitali attundati è numarosi stamini, furmendu un'infiuriscenza in cuccula. I casci sò finamenti frastagliati è d'un verdi vivu, ciò chì aghjunghji à l'eleganza di a pianta. Orlaya grandiflora pò aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè urighjinaria d'Auropa cintrali è miridiunali, ind'edda cresci par u più in i pratulini, i campi è l'arici di furesti. Omu a trova ancu in certi righjoni d'Asia uccidentali. Orlaya grandiflora hè una pianta abbastanza cumuna in a so aria di ripartizioni naturali.

Orlaya grandiflora hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Orlaya grandiflora hè una pianta annuali chì si ripraduci par via di graneddi. Fiurisci da ghjugnu à sittembri, attirendu numarosi insetti inamacatori grazia à i so fiora bianchi è prufumati. I graneddi sò spargugliati da u ventu o da l'animali, favuriscendu cusì a culunisazioni di nuveddi ambienti. 'Ssa pianta hè bè adatta à i terri povari è secchi, ciò chì li parmetti di sopravviva in cundizioni ambiintali difficiuli.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Orlaya grandiflora hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Orlaya grandiflora subsp. grandiflora, Orlaya grandiflora var. grandiflora, Orlaya grandiflora subsp. pinnatifida è Orlaya grandiflora var. pinnatifida.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Orlaya grandiflora ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè largamenti sparta in a so aria di ripartizioni naturali ed hè à spessu cultivata com'è pianta urnamintali in i giardini. Eppuri, hè impurtanti di prisirvà l'ambienti naturali induva 'ssa pianta cresci, cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà è di mantena a so diversità genetica.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]