Oreopteris limbosperma

À prupositu di Wikipedia
Oreopteris limbosperma
Oreopteris limbosperma
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Pteridophyta
Classa Filicopsida
Ordine Polypodiales
Famiglia Thelypteridaceae
Generu Oreopteris
Nome binuminale
Oreopteris limbosperma
(All.) Holub, 1969

Oreopteris limbosperma hè una spezia di filetta chì face parte di a famiglia di e Thelypteridaceae.[1]

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Oreopteris limbosperma cresce cum'è una pianta erbacea vivace. U rizomu hè cortu è ascendente. E fronde sò disposte in una rusetta à forma d'imbutu. E fronde anu una lunghezza da 30 à 100 centimi. U picciolu, chì ùn misura ch'è una vintina di centimi, pussede dui fasci cunduttori. Cum'è a parte inferiore di u picciolu, hè copertu à scaglie gialle. E fogliole gialle o verde, cuperte di peli ghjandulosi gialli è corti peli bianchi in sottu, anu un odore finu di limone. Sò lanceolate, pinzute è in modu rimarchevule ristrittite à a basa, incù e fogliole attundate è appena merlate annantu à i bordi.

I ricettaculi di e spore (sori) bruni o neri sò disposti annantu à dui ranghi annantu à a faccia inferiore di e fronde purtendu e spore è sò avvicinati di u bordu di e fogliole. U velu di i sori casca prestu.

U numeru di cromusomi hè di 2n68.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Oreopteris limbosperma hè circumpulare in e rigione oceaniche d'Europa, d'Asia orientale è di u punente di l'America suprana. A filetta di e muntagne si trova per u più in e rigione muntose, ma ancu in e rigione di bassa altitudine di u nordestu (Rügen) è da punente (Bergisches Land).

Oreopteris limbosperma culunizeghja e fureste miste di muntagna ricche d'erbacee, i licceti adumbrati è poveri in spezie, l'alzete è e fonte furestiere, cumpresu annantu à e ricce umite, induv'ella hè à spessu prisente di manera sicundaria. Cresce u megliu annantu à e terre arzillose, à umidità varievule, povere in nutrimenti è in base, in e rigione piuvose à forte umidità atmusferica.

Oreopteris limbosperma hè prisente in Corsica.[2]

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da a wikipedia in tedescu.
  2. Jeanmonod & Gamisans (2013).