Numenius phaeopus

À prupositu di Wikipedia
Numenius phaeopus
Numenius phaeopus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Charadriiformes
Famiglia Scolopacidae
Generu Numenius
Nome binuminale
Numenius phaeopus
Carl Linnaeus, 1758

Numenius phaeopus hè una spezia d'acellu chì face parte di a famiglia di i Scolopacidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Numenius phaeopus hè una grande spezia di biccazzinu di a famiglia di i Scolopacidae. Hè unu di i membri e più sparti di u generu Numenius, incù un'areale di ripartizione chì copre l'Eurasia, l'Africa, l'America di u Nordu è l'Australia.

Numenius phaeopus hà un corpu robustu è un collu longu è fine. U so piumaghju hè per u più brunu scuru, incù strie bianche annantu à u corpu è u senu. Pussede un bizzicu assai longu è arcatu, chì pò aghjunghje insin'à 15 centimi di lunghezza, ciò chì li permette di sundà i sedimenti per truvà u so nutrimentu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Numenius phaeopus si riproduce in e zone umite di l'emisferu settentriunale, cumpresu e tundre, i paduli è l'estuarii. Inguerna in e zone custiere d'Africa, d'America suttana, d'Asia di u sudesta è d'Australia. 'Ssa spezia hè migratrice è pò percorre migliaie di chilomitri à u mumentu di e so migrazione annuale.

Numenius phaeopus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Numenius phaeopus hè un acellu onnivoru chì si ciba d'una varietà d'invertebrati, tali i varmi, i granci, i molluschi è l'insetti. Sonda i sedimenti incù u so longu bizzicu per truvà u so cibu.

A staghjone di riproduzione di Numenius phaeopus hà locu di veranu è d'istate. L'acelli si riproducenu in culonie è nichjanu in cavità scavate in a terra. E femine diponghinu trà dui è quattru ovi, ch'elle covanu mentre circa trè simane. I ghjovani acelli sò nidifughi è sò capace à bulà à l'età di à l'incirca dui mesi.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Numenius phaeopus hè stata discrittu per a prima volta da u naturalistu svedese Carl von Linné in 1758 in a so opera Systema Naturae. Esistenu quattru sottuspezie ricunnusciute di Numenius phaeopus :

  • Numenius phaeopus phaeopus (Linnaeus, 1758) : sottuspezia numinale, chì si riproduce in Europa suprana è in Asia di l'Estu
  • Numenius phaeopus alboaxillaris (Vieillot, 1817) : si riproduce in e steppe d'Asia cintrale
  • Numenius phaeopus variegatus (Gould, 1841) : si riproduce in u nordestu di a Siberia
  • Numenius phaeopus rogachevae (Dementiev, 1939) : si riproduce in u centru di a Siberia

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Numenius phaeopus hè una spezia sparta è cumuna, è a so pupulazione glubale hè stabile. Eppuru, certe pupulazione lucale sò in calata per causa di a distruzzione di l'ambienti è di l'eccessu di sfruttamentu.

A cunsirvazione di u Numenius phaeopus è d'altre spezie di biccazzini passa per a prutezzione di e zone umite, a gistione durevule di e pischerie è a riduzione di a polluzione.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]