Numenius arquata

À prupositu di Wikipedia
Numenius arquata
Numenius arquata
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Charadriiformes
Famiglia Scolopacidae
Generu Numenius
Nome binuminale
Numenius arquata
Carl Linnaeus, 1758Carl Linnaeus, 1758

Numenius arquata hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di i Scolopacidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Numenius arquata hè un grande biccazzinu di a famiglia di i Scolopacidae. Hè assai spartu, nichjendu à traversu l'Europa timperata è l'Asia.

Numenius arquata hè un acellu di taglia impunente, misurendu da 53 à 59 cm di longu è pisendu trà 730 è 1500 grammi. Pussede un longu bizzicu arcatu caratteristicu è finu, misurendu circa 11 à 15 cm di longu. U so piumaghju hè brunicciu annantu à u sopra, incù e marche bianche in pettu è u corpu. E zampe sò longhe è fine, è i diti sò palmati per u nutu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Numenius arquata si riproduce in e zone umite aperte, tale e pratuline umite, i paduli, l'estuarii è e coste. Nichja in tane scavate in a terra, à spessu in a vicinanza d'acqua. A spezia si riproduce in parte assai di l'Europa timperata, è ancu in certe rigione d'Asia Suprana è d'Africa suprana.

D'inguernu, Numenius arquata migra versu rigione più calde, per u più in Africa subsahariana è in Asia Suttana. Certi individui ponu dinù inguernà in Europa mediterrania è in Asia di u sudestu.

Numenius arquata hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Numenius arquata hè un acellu onnivoru, cibendu si per u più d'insetti, di varmi, di molluschi, di crustacei è di picculi pesci. Si ciba marchjendu pianamente in a fanga o in acqua pocu prufonda, usendu u so longu bizzicu per sundà a terra è catturà e so prede.

A staghjone di riproduzione di Numenius arquata cumencia à u principiu di u veranu. I coppii sò munogami è difendenu un territoriu di nidificazione. A femina dipone di regula quattru ovi in una tana, ch'ella cova mentre circa 26 à 31 ghjorni. I dui parenti nutriscenu i ghjovani, chì chettanu u nidu uni pochi di ghjorni dopu à a sbucciata.

Numenius arquata hè capace à vive sinu à 20 anni o ancu di più.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Courlis cinnerinu hè statu discrittu da u naturalistu svedese Carl von Linné in u 1758.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A pupulazione mundiale di Numenius arquata hà cunnisciutu un declinu significativu di i ultimi dicennii, per u più per causa di a perdita è di a digradazione di l'ambienti, è ancu di a predazione da i ghjatti è e volpe. A spezia hè attualmente classificata cum'è guasi minacciata annantu à a Lista rossa di l'UICN.

I sforzi di cunsirvazione sò in corsu per pruteghje Numenius arquata, in particulare a messa in ballu di zone prutette è a riduzione di e minacce tale a predazione è a caccia illegale.

E principale minacce pisendu annantu à Numenius arquata sò a perdita è a digradazione di l'ambienti.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]