Nucifraga caryocatactes

À prupositu di Wikipedia
Nucifraga caryocatactes
Nucifraga caryocatactes
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Passeriformes
Famiglia Corvidae
Generu Nucifraga
Nome binuminale
Nucifraga caryocatactes
Carl Linnaeus, 1758

Nucifraga caryocatactes hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di i Corvidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Nucifraga caryocatactes hè una spezia d'acellu appartinendu à a famiglia di i corvidae. Stu acellu misura à l'incirca 32 à 34 centimi di lunghezza è pussede un piumaghju per u più neru. U so corpu è e so parte inferiore sò di culore biancu, mentre ch'è e so ale prisentanu machje bianche caratteristiche. U bizzicu hè robustu è appena incurvatu à l'inghjò, adattu per truncà e noce è i granelli.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Nucifraga caryocatactes hè prisente in e rigione furestiere d'Europa, d'Asia è d'America suprana. Omu u trova in particulare in e fureste di coniferi è misti, è ancu in e zone muntose. In Europa, hè spartu in e rigione nurdinche, in particulare in Scandinavia è in Russia. In Asia, hè prisente in e muntagne di l'Himalaya, in Siberia è in Mongulia. In America suprana, si trova per u più in e rigione muntose di u punente di u cuntinente.

Nucifraga caryocatactes hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Nucifraga caryocatactes hè un acellu onnivoru, cibendu si per u più di noce, di granelli, di frutti è d'insetti. Hè cunnisciutu per a so capacità à piattà pruviste di cibu per i periodi di carenza. Stu acellu hè dinù un eccellente imitadore, capace à riproduce i canti d'altri acelli è ancu i soni umani.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U nome scentificu di 'ssa spezia hè Nucifraga caryocatactes. Esistenu dinù sinonimi per designà 'ssa spezia, tali Corvus caryocatactes è Nucifraga caryocatactes macrorhynchos.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Nucifraga caryocatactes hè cunsideratu cum'è una spezia di preoccupazione minore sient'è l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Benchì a so pupulazione sia stabile, certe sottupopulazione ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale. A cunsirvazione di 'ssi ambienti furestieri hè dunque essenziale per assicurà a sopravvivenza à longu andà di 'ssa spezia. E misure di prutezzione, tale a criazione di riserve naturale, sò messe in piazza in certe paesi per prisirvà 'ssa spezia d'acellu.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]