Niculina capinera

À prupositu di Wikipedia
A niculina capinera
Ichthyaetus melanocephalus
Classificazioni scentifica
Regnu Animalia
Divisioni Chordata
Classa Aves
Ordini Charadriiformes
Famiglia Laridae
Genaru Ichthyaetus
Nomu binuminali
Ichthyaetus melanocephalus
Linnaeus, 1753

A niculina capinera (Ichthyaetus melanocephalus Temminck, 1820) hè un aceddu di a famiglia di i Laridae.[1]

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A lunghezza di a niculina capinera, da a punta di u bizzicu à a coda, hè di circa 35-39 cm, è a largura da 80 à 103 cm. U pesu hè di circa 215-340g. Pocu difficiuli à idantificà riguardu à altri spezii di niculini o di gabbiani, a niculina capinera si caratterizeghja eppuri da una sumiglianza abbastanza stretta incù u gabbianu cumunu, chì hè ghjà spartu in numarosi righjoni induva a niculina capinera hè prisenti. Si ni sfarinzieghja da picculi particulari, u cappuccinu di piumi essendu appena più grandi in capu, l'estremità di l'ali bianchi è u bizzicu appena più massicciu cà quiddu di a so spezia suredda. Piuttostu attundata è pocu slanciata — s'è omu a paraguneghja, par indittu, à a sdriglia acula marina rusulina — a niculina capinera in tinuta nuzziali (masciu è femina) hà una apparenza à duminanti bianca, una calotta nera ricuddendu insin'à u coddu, un spinu è ali grisgiu pallidu, un bizzicu è zampi rossi. Prisenta dinò un aneddu inghjiru à l'ochja biancu è beddu visibuli, intarrottu in davanti è in daretu di l'ochji. Fora di u periudu di ripruduzioni, u cappuccinu neru sparisci. Uni pochi di tracci sussistini, soprattuttu daretu à l'ochja, è uni pochi d'ombri appena visibuli in capu. I ghjovani sò bianchi (soprattuttu à a parti infiriori) incù larghi zoni bruni, grisgi è neri. U bizzicu è i zampi sò bruni o niricci.

Ripartizioni è ambienti[mudificà | edità a fonte]

Niculina tipicamenti custieri è marina, a niculina capinera era à l'urighjina par u più sparta longu à i costi di u mari Neru è di u mari Tarraniu uriintali (induva circa 90% di a pupulazioni mundiali si ripraduci dinò). Pocu fà, a so aria di ripartizioni, tantu pà a nidificazioni ch'è par l'invernamentu, si hè stesa, prima versu livanti, po versu u nordu è u punenti, di modu ch'eddu esisti oghji impurtanti pupulazioni chì venini à invirnà in u sudu di l'Inghilterra (certi ci nichjani dinò) è à i Paesi Bassi. 'Ssa niculina campa dunqua oghji in l'Auropa sana (cacciatu ni l'Islanda), in u mari Tarraniu, in Africa subrana (Maroccu, Egittu, è cetara.) in l'Urienti Vicinu (Israeli, Libanu, Siria), ma ancu in Iranu, à u Cazacchistanu, in Mauritania, in Turchia è in Azerbaigianu. Hè un migranti in a penisula arabica, à u Chenia, à u Sudanu, à u Senegali è in Gambia, è ancu in Finlandia è in Nurvegia. In Italia, hè un migradori rigulari, invirnendu è nidificanti mori lucalizatu. I cuntingenti di transitu o d'invernamentu in Italia pruvenini par u più culonii di Rumania, d'Ungaria, di Grecia è d'Ucrania.

À spessu iniculini capineri formani bandi numarosi

Sò i loca induva a spezia hè prisenti ma ci sò difatti mori pochi loca induva a niculina capinera custruisci u so nidu. In Italia, ùn hè prisenti in quant'è nidificanti ch'è dapoi u 1978, quandu i primi nidi sò stati ussirvati in i vaddi di Comacchio. Più dopu, a spezia hà culunizatu altri zoni di l'Adriatica, com'è a laguna di Vinezia, par un tutali di cinqui siti attualmenti accupati.

Mentri a staghjoni di ripruduzioni, a niculina capinera friquenta i costi marittimi, i laguni salmastri, i paduli, i lavi, i delti è l'estuarii di vadini, mentri chì u restu di l'annu, hè par u più pilagicu. Pà custruiscia u so nidu, prifirisci i laguni custieri, in particulari i strisci rinosi chì ùn sò chì uccasiunalamenti vigitalizati, è i panchi di rena. Hè ancu faciuli à ussirvà d'invernu, quandu l'individui nidificanti sò righjunti da un gruppu densu di migradori. Estremamenti dipindenti di a dispunibilità in nutrimentu, u cumpurtamentu pilagicu di a niculina capinera ùn s'appieca micca à tutti i latitudini : l'incursioni indrentu i terri, par riunghja i campagni è i zoni agriculi com'è l'aliveti, ùn sò micca rari.

Biulugia di a spezia[mudificà | edità a fonte]

L'ova di a niculina capinera

Hè una spezia grigaria tuttu l'annu, chì hè faciuli ussirvevuli soprattuttu in i laguni aparti, induv'edda hè prisenti in grandi gruppi pudendu aghjunghja parechji cintunari, calchì volta i migliaii d'individui. Si pò ancu ussirvà annantu à a terra ferma, assuciata à grandi gruppi di gabbiani cumuni.

Alimantazioni[mudificà | edità a fonte]

A niculina capinerahà un rigimu alimintari unnivoru. Si nutrisci di pesci catturati indipindamenti o lampati da i batteddi di pesca, di crustacei, di mulluschi, d'insetti acquatichi è di i so larvi, di sustanzi urganichi truvati annantu à l'acqua. Si nutrisci à spessu di carogni o di rumenzuli d'urighjina umana è pò bulà predi à altri aceddi.

Ripruduzioni[mudificà | edità a fonte]

A staghjoni di ripruduzioni si situeghja trà mezu maghju è u mesi di ghjugnu. A niculina capinera ùn faci chì una cuvata sola duranti l'annu. Custruisci u so nidu in terra annantu à l'isulotti di i laguni, longu à i costi rinosi è i panchi di rena, apradendu alghi è altri matiriali vegetali. Nichja in culonii, ancu s'eddi sò pocu numarosi, in cumpagnia d'altri niculini. Trè ova sò di regula fatti. A femina è u masciu sbocciani à u capu di 23 à 25 ghjorna. I piuleddi chettani u nidu uni pochi di ghjorna dopu à a so nascita è diventani atti à bulà à l'ità di 35-40 ghjorna.

Sistematica[mudificà | edità a fonte]

Ichthyaetus melanocephalus ùn hà micca sottuspezia, hè monutipica.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in talianu.