Nibulosa à emissioni

À prupositu di Wikipedia
Ditagliu di a Nibulosa Conu in un'imaghjina di u Telescopiu Spaziali Hubble.

Una nibulosa à emissioni (o nebulosa à emissione) hè un nivulu intarstiddari di gasu iunizatu chì emetti luci di parichji culori. L'urighjina più cumunu di l'iunisazioni sò fotoni à alta energia emessi da una stedda calda vicina. S'è a stedda hè una ghjovana stedda massiccia, tipu O o B, a nibulosa hè chjamata rigioni H II. S'idda hè prudutta da una stedda sfraiata in una nannara bianca, a nibulosa hè chjamata nibulosa planitaria.

A nibulosa IC 410 in a custiddazioni di Auriga ripresa incù un telescopiu RC 8" è camera CCD à alta risuluzioni.

Infurmazioni generali[mudificà | edità a fonte]

Di solitu, una ghjovana stedda iunizighja parti di u stessu nivulu da u quali idda hè nata. Solu i grandi è caldi steddi poni rilascià a quantità d'energia richiesta par iunizà una parti significativa di u nivulu. Più spissu, un ammassu intrevu di ghjovani steddi cunveni in 'ssu scopu.

U culori di a nibulosa dipendi da a so cumpusizioni chimica è da u liveddu d'iunisazioni. Par via di l'ampia privalenza d'Idrugenu in u gasu intarstiddari, è i rilativamenti bassi energii richiesti par a so iunisazioni, monda nibulosi à emissioni sò russi. S'idda hè dispunibili più energia, altri elementi poni essa iunizati è sò pussibuli nibulosi verdi è turchini. Asaminendu u spettru di i nibulosi, l'astrunomi ni diducini a so cumpusizioni chimica. A maiò parti di i nibulosi à emissioni hè cumposta par circa u 90% da idrugenu, par u restu eliu, ossigenu, azotu, è altri elementi.

Dui di i più belli nibulosi à emissioni visibili da l'emisferu buriali sò a Nibulosa Laguna è a Nibulosa di Orione. U cumplessu nibulosu più lucicanti di u celi hè inveci quiddu di a Nibulosa di a Carena.[1]

I Nibulosi à emissioni ani spissu tacchi scuri chì sò u risultatu di nivuli di polvara chì bloccani a luci. I cumbinazioni di nibulosi à emissioni è nivuli di polvara "disegnani" formi chì s'assumigliani à ughjetti cunnisciuti, infatti molti nibulosi portani u nomu di sti ughjetti, com'è a Nibulosa Nordu America o a Nibulosa Conu.

Parichji nibulosi sò cumposti tantu da parti à riflissioni ch'è à emissioni, com'è a Nibulosa Trifida.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. McArthur, Frommert and Kronberg. "Messier 42" Messier Object 42. 12 April 2006. 17 July 2007.[1]

Da vida dinò[mudificà | edità a fonte]

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.