Nepeta cataria

À prupositu di Wikipedia
Nepeta cataria
Nepeta cataria
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Lamiales
Famiglia Lamiaceae
Generu Nepeta
Nome binuminale
Nepeta cataria
Carl Linnaeus, 1753

Nepeta cataria hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Lamiaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Nepeta cataria hè una pianta erbacea vivace di a famiglia di e Lamiaceae. Hè originaria d'Europa è d'Asia, ma hè avà largamente sparta in u mondu sanu per causa di a so pupularità in quant'è pianta ornamentale è di e so pruprietà medicinale.

'Ssa pianta aghjunghje di regula un'altezza da 50 à 100 centimi. E so casce sò opposte, dentate è di forma ovale. I fiori di Nepeta cataria sò chjuchi, tubulari è di culore biancu. Sò ragruppati in gaspe dense in cima à i piccioli. A pianta sgaghja un odore caratteristicu, di menta è appena di limone, chì attira i ghjatti.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Nepeta cataria hè originaria d'Europa è d'Asia, ma hè stata introdutta in numerose rigione di u mondu. Cresce in e pratuline, l'arici di fureste, i bordi di stradoni è i giardini. 'Ssa pianta hè cunsiderata cum'è una gattiva erba in certe rigione per causa di a so capacità à diffonde si prestu.

Nepeta cataria hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Nepeta cataria hè una pianta vivace chì si sparghje per via di granelli. Fiurisce da ghjunghju à sittembre, attirendu numerosi insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. E casce di 'ssa pianta cuntenenu cumposti chimichi, in particulare u nepetalattone, chì sò rispunsevuli di u so odore caratteristicu è di i so effetti annantu à i ghjatti.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Nepeta cataria appartene à u generu Nepeta di a famiglia di e Lamiaceae. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Nepeta mussinii, Nepeta nepetella è Nepeta cataria var. citriodora.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Nepeta cataria ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. À l'incuntrariu, hè à spessu cultivata in i giardini per causa di a so attraenza per i ghjatti. Eppuru, hè impurtante di nutà ch'è certe varietà di Nepeta cataria ponu diventà invadente è necessiteghjanu una gistione apprupriata per evità di disturbà l'ecusistemi lucali.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]