Neozephyrus quercus

À prupositu di Wikipedia
Favonius quercus
Favonius quercus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Lepidoptera
Famiglia Lycaenidae
Genaru Neozephyrus
Nomu binuminali
Favonius quercus
Carl Linnaeus, 1758

Favonius quercus hè una spezia di sbarrabattula chì faci parti di a famiglia di i Lycaenidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Favonius quercus hè una sbarabattula di taglia media appartinendu à a famiglia di i Nymphalidae. L'ali di 'ssa sbarabattula sò d'un biddissimu mischiu di neru è di biancu, incù mutivi distintivi chì varieghjani d'un individuu à l'l'altru. L'ali antiriori sò par u più neri incù tacchi bianchi, mentri chì l'ali pustiriori sò par u più bianchi incù veni neri.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Favonius quercus hè largamenti spartu in Auropa, in particulari in i righjoni timparati è subtrupicali. Omu pò truvà lu in diversi ambienti tali i pratulini, l'arici di furesti è i giardini. Hè ancu prisenti in Asia, in Africa subrana è in America subrana.

Favonius quercus hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U ciculu di vita di Favonius quercus cumencia da l'uvata annantu à i casci di i lecci, chì custituiscini a principali fonti di nutrimentu di i bruchi. I bruchi si sviloppani prestu è passani par parechji stadii prima di furmà una crisalidi. U periudu di ninfosi dura di regula uni pochi di sittimani, è dopu l'adultu emerghji.

L'adulti si cibani par u più di u nettaru di i fiora, in particulari di i fiora di buddleia, di trifogliulu è di cardu. Sò attivi mentri a ghjurnata è sò à spessu ussirvati in traccia di bulà prestu da un fiori à l'l'altru in cerca di cibu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Favonius quercus apparteni à u genaru Favonius, chì cumprendi parechji altri spezii di sbarabattuli. Hè ancu cunnisciutu sottu à u sinonimu di Melitaea quercus. 'Ssa sbarabattula hè stata discritta pà a prima volta da Carl Linnaeus in u 1758.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Favonius quercus hè cunsidaratu com'è una spezia rilativamenti cumuna è ùn hè micca attualmenti minacciatu. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari a disfuristazioni, pò avè un impattu negativu annantu à a so pupulazioni. I misuri di cunsirvazioni, tali a prisirvazioni di i zoni buscosi è a sinsibilisazioni à l'impurtanza di a biudiversità, sò escinziali par assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Farfalle diurne è Zygene di Corsica, Corti: Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]