Myrmica rubra

À prupositu di Wikipedia
Myrmica rubra
Myrmica rubra
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Hymenoptera
Famiglia Formicidae
Genaru Myrmica
Nomu binuminali
Myrmica rubra
Carl Linnaeus, 1758

Myrmica rubra hè una spezia di furmicula chì faci parti di a famiglia di i Formicidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Myrmica rubra, ancu cunnisciuta sottu u nomu di furmicula rossa, hè una spezia di furmicula appartinendu à a famiglia di i Formicidae. Hè carattarizata da a so taglia rilativamenti chjuca, misurendu trà 4 è 6 millimitri di lunghezza. L'uvrieri di 'ssa spezia ani una culurazioni russiccia distinta, incù una testa è un turaci più scuri ch'è u so addomi. I masci è i maestri, inquantu ad eddi, sò più maiori è t'ani l'ali.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A furmicula rossa hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni timparati, in particulari in Francia, in Alimagna, in Inghilterra è in Scandinavia. Hè ancu statu intradutta in altri parti di u mondu, in particulari in America subrana.

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A furmicula rossa hè una spezia suciali, vivi in culonii urganizati. Ogni culonia hè cumposta da parechji migliaii d'individui, cumprindendu uvrieri, masci è maestri. L'uvrieri sò rispunsevuli di a ricerca di mangnamentu, di a custruzzioni è di l'intrattinimentu di u nidu, è ancu di a prutizzioni di a culonia. I masci è i maestri sò rispunsevuli di a ripruduzioni.

A furmicula rossa si ciba par u più di picculi insetti, di nettaru è di milastru produttu da a tampa. Hè ancu cunnisciuta par a so capacità à stabuliscia rilazioni simbiotichi incù certi insetti, tali i sbarabattuli turchini.

Myrmica rubra hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Myrmica rubra hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia di furmicula. Hè stata discritta par a prima volta da u naturalistu svidesu Carl Linnaeus in u 1761. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Myrmica ruginodis, Myrmica laevinodis è Myrmica scabrinodis.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A furmicula rossa hè cunsidarata com'è una spezia cumuna è ùn hè micca attualmenti minacciata. Hè adattata à una grandi varietà d'ambienti, cumpresu i pratulini, i furesti è i giardini. Eppuri, certi pupulazioni poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà 'ssi ambienti pà assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia è mantena l'equilibriu di l'ecusistemi ind'edda si trova.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Rumsaïs B., Colindre L., Wegnez P., Galkowski C. & Colin T., Atlante di e furmicule di Corsica, Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2018

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Rumsaïs è altri (2018).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]