Myotis nattereri

À prupositu di Wikipedia
Myotis nattereri
Myotis nattereri
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Classa Mammalia
Ordini Chiroptera
Famiglia Vespertilionidae
Genaru Myotis
Nomu binuminali
Myotis nattereri
Heinrich Kuhl, 1817

Myotis nattereri hè una spezia di sora pinnuta chì faci parti di a famiglia di i Vespertilionidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Myotis nattereri hè una spezia di sora pinnuta appartinendu à a famiglia di i Vespertilionidae. Hè di taglia media, incù una largura di à l'incirca 25 à 30 centimi è un pesu variendu trà 6 è 12 grammi. U so pilamu hè brunu scuru annantu à u ventri, mentri chì u corpu hè più chjaru, di regula grisgiu o brunu chjaru. I so arechji sò abbastanza corti è attundati, è a so faccia prisenta una piccula tacca bianca carattaristica trà l'ochja.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Myotis nattereri hè prisenti in parti assà di l'Auropa, da u punenti di a Russia insin'à a penisula iberica. Omu u trova ancu in Africa subrana, in particulari à u Maroccu è in Algiria. 'Ssa spezia prifirisci l'ambienti furistieri, ma a parsona pò ancu scuntrà la in i zoni di buschettu, i parchi è i giardini.

Myotis nattereri hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Myotis nattereri hè una sora pinnuta insettivora, cibendu si par u più di picculi insetti bulanti tali i zinzali, i sbarabattuli di notti è i culeuttari. Caccighjeghja par u più di notti, usendu a so eculucalisazioni par lucalizà i so predi. 'Ssa spezia hè cunnisciuta par a so grandi agilità in bulu, li parmittendu di catturà efficaciamenti i so predi in pienu bulu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Myotis nattereri hè ancu cunnisciutu sottu u nomu di Vespertilio nattereri. Hè statu discrittu par a prima volta in 1817 da u naturalistu tedescu Johann Natterer. I studii genetichi ricenti ani svilatu chì 'ssa spezia faci parti d'un cumplessu di parechji spezii simili, ciò chì hà cunduttu à a rivisioni di a so classifica.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Myotis nattereri hè cunsidaratu com'è una spezia di priaccupazioni minori siont'è l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). Eppuri, certi pupulazioni lucali poni essa minacciati par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali, di l'inguinamentu luminosu è di l'usu di pisticidii. Misuri di cunsirvazioni tali a prutizzioni di l'ambienti impurtanti è a sinsibilisazioni di u publicu sò nicissarii par assicurà a sopravvivenza à longu andà di 'ssa spezia.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-Y. Courtois, D. Rist & G. Beuneux Les chauves-souris de Corse, Albiana, 2011

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Courtois, Rist & Beuneux (2011).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]