Muschettu

À prupositu di Wikipedia
U muschettu
Regulus regulus
Classificazione scentifica
Regnu Animalia
Divisione Chordata
Classa Aves
Ordine Passeriformes
Famiglia Regulidae
Generu Regulus
Nome binuminale
Regulus regulus
Linnaeus, 1753

U muschettu (Regulus regulus) hè un acellu di a famiglia di i Regulidi.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

U muschettu hè u più chjucu acellu europeu (menu di 10 cm di lunghezza), cupertu di piume di culore grisgiu o olivastru, attravirsatu da strisce bianche annantu à l'ale. Annantu à u capu hà una striscia gialla (o ancu arancione ind'è u masciu) trà duie strisce nere. Dispone d'un bizzicu cortu è pinzutu.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Insettivoru, incù un cumpurtamentu gregariu, d'inguernu u muschettu pò furmà gruppi incù diverse spezie di Paridae. Ùn teme micca particularmente l'omu, è si lascia avvicinà ancu à distanze corte.

Distribuzione è ambiente[mudificà | edità a fonte]

U muschettu campa per u più in e fureste di pini di l'Europa sittentriunale è di l'Asia. Hè un acellu parzialmente migratore: mentre parechje pupulazione sò sedentarie, altre nidificheghjanu in e zone più sittentriunale di l'ariale è inguernanu in quelle più meridiunale. Si pò dunque truvà in l'Europa cintrale, in l'Azzorre, in e Canarie è in l'isule maiò di u Mare terraniu.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

U muschettu hè cumunu in Corsica, sopratuttu in e fureste.

Lessiculugia[mudificà | edità a fonte]

U muschettu hè ancu chjamatu u rè di machja, u tupaghjolu, a cannechja o u frìsgiulu (per via di u frisgiu ch'ellu hà in capu).[2]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Svensson (2009).
  2. Battistelli (1982).

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

  • Lars Svensson, Guida di l'acelli d'Europa, Nordu Africa è vicinu oriente, 2009, Ricca Editore

Ligami[mudificà | edità a fonte]

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]