Muschettu
| |||||
---|---|---|---|---|---|
![]() | |||||
Regulus regulus | |||||
Classificazione scentifica | |||||
Regnu | Animalia | ||||
Divisione | Chordata | ||||
Classa | Aves | ||||
Ordine | Passeriformes | ||||
Famiglia | Regulidae | ||||
Generu | Regulus | ||||
Nome binuminale | |||||
Regulus regulus Linnaeus, 1753 | |||||
![]() |
U muschettu (Regulus regulus) hè un acellu di a famiglia di i Regulidi.
Descrizzione[mudificà | edità a fonte]
U muschettu hè u più chjucu acellu europeu (menu di 10 cm di lunghezza), cupertu di piume di culore grisgiu o olivastru, attravirsatu da strisce bianche annantu à l'ale. Annantu à u capu hà una striscia gialla (o ancu arancione ind'è u masciu) trà duie strisce nere. Dispone d'un bizzicu cortu è pinzutu.[1]
Biolugia[mudificà | edità a fonte]
Insettivoru, incù un cumpurtamentu gregariu, d'inguernu u muschettu pò furmà gruppi incù diverse spezie di Paridae. Ùn teme micca particularmente l'omu, è si lascia avvicinà ancu à distanze corte.
Distribuzione è ambiente[mudificà | edità a fonte]
U muschettu campa per u più in e fureste di pini di l'Europa sittentriunale è di l'Asia. Hè un acellu parzialmente migratore: mentre parechje pupulazione sò sedentarie, altre nidificheghjanu in e zone più sittentriunale di l'ariale è inguernanu in quelle più meridiunale. Si pò dunque truvà in l'Europa cintrale, in l'Azzorre, in e Canarie è in l'isule maiò di u Mare terraniu.
In Corsica[mudificà | edità a fonte]
U muschettu hè cumunu in Corsica, sopratuttu in e fureste.
Lessiculugia[mudificà | edità a fonte]
U muschettu hè ancu chjamatu u rè di machja, u tupaghjolu, a cannechja o u frìsgiulu (per via di u frisgiu ch'ellu hà in capu).[2]
Note[mudificà | edità a fonte]
Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]
- Lars Svensson, Guida di l'acelli d'Europa, Nordu Africa è vicinu oriente, 2009, Ricca Editore