Muntagni Rucciosi

À prupositu di Wikipedia
Pusizioni di i Muntagni Rucciosi

I Muntagni Rucciosi (o Muntagne Rucciose) (in inglesu Rocky Mountains; spessu dinuminati simpliciamenti Rockies) sò una di i più vasti cateni muntosi di a Terra lucalizati in a parti uccidintali di u Nordu America.

Giugrafia[mudificà | edità a fonte]

I Muntagni Rucciosi si snodani annantu à una lunghezza chì supareghja i 4.800 km, da u nordu di a Culumbia Britannica, in Canada, à u Novu Messicu, in i Stati Uniti. A vetta più alta di a catena hè u Monti Elbert in Coloradu chì tocca i 4.401 metri sopra à u liveddu di u mari. Ancu s'è facini parti di a Curdigliera di u Pacificu di u Nordu America, i Muntagni Rucciosi sò distinti inveci da a Catena Custiera di u Pacificu chì corri immediatamenti aghjacenti sopra a costa di l'Uceanu Pacificu. U latu uriintali di i Muntagni Rucciosi s'innalza sopra i Grandi Pianuri di u Nordu America, è annantu à stu virsanti com'è sottucateni truvemu u Front Range chì và da u nordu di u Novu Messicu à u nordu di u Coloradu, u Wind River Range è i Monti Big Horn di u Wyoming, i Monti Crazy è u Rocky Mountain Front in u Montana, è i Monti Clark in Alberta, incù à una seria di cateni in Canada chjamati Continental Range. U Monti Robson in a Culumbia Britannica, incù i so 3954 metri sopra à u liveddu di u mari, hè a vetta più elevata di i Muntagni Rucciosi Canadesi. U latu uccidintali di i Muntagni Rucciosi, com'è par asempiu i Monti Wasatch à livanti di Salt Lake City in l'Utah dividi u Gran Bacinu da altri cateni muntosi più uccidintali. I Muntagni Rucciosi ùn si stendini micca in i rigioni nordu-uccidintali di a Culumbia Britannica è par via di cunsiquenza ùn righjunghjini micca u tarritoriu canadesu di u Yukon è l'Alaska.

I Muntagni Rucciosi sò cumunamenti cumpresi in l'ampia rigioni chì và da u fiumu Liard in Culumbia Britannica à u nordu, finu à u Riu Grandi in u Novu Messicu à sudu. Una longa seria d'altri cateni muntosi cuntinueghjani à u di quà di sti dui fiuma, trà i quali i Monti Selwyn in u Yukon, i Monti Mackenzie à a cunfina incù i Tarritorii di u Nordu-Punenti, a Catena di i Monti Brooks in u nordu di l'Alaska è a Sierra Matri in Messicu, ma ùn facini micca parti di i Muntagni Rucciosi, ancu s'eddi sò parti di a più ampia Curdigliera americana. In a difinizioni americana di i Muntagni Rucciosi, eppuri, sò inclusi ancu i monti Cabinet è Salish in Idaho è Montana, mentri i so contraparti à u nordu di u fiumu Kootenai, i Monti Culumbia chì si snodani in i rigioni centru miridiunali di a Culumbia Britannica, sò cunsidarati un sistemu siparatu in Canada.

Giulugia[mudificà | edità a fonte]

Geyser in u parcu di Yellowstone chì tistimunieghja di l'attività vulcanichi risidui chì sò sempri impurtanti in parechji sizioni di i Muntagni Rucciosi

I cateni più ghjovani di i Muntagni Rucciosi s'innalzoni annantu à a fini di u Cretaceu (100 milioni-65 milioni di anni fà), ancu s'è parechji cateni miridiunali datani a so furmazioni in u corsu di u Precambrianu (3.980 milioni-600 milioni di anni fà). Giulugicamenti i muntagni sò custituiti da un cumplessu di rocci ignei è mitamorfichi; ghjovani rocci sidimintarii si trovani longu i marghjini miridiunali di i Muntagni rucciosi, è rocci vulcanichi da u terziariu (65 milioni di-1,8 milioni di anni fà) sò prisenti in i Monti San Juan è in altri sittori. Millennii di grandi erusioni in i bacini intermuntanini di u Wyoming ani trasfurmatu u tarrenu rindendu lu rilativamenti piattu. I monti Teton è altri cateni centru-sittintriunali cuntenini rocci di u Paleuzoicu è Mesuzoicu sopra nuclei di rocci ignei è mitamorfichi di u Proteruzoicu è Archeanu d'ità chì varieghja da i 1,2 miliardi d'anni fà (par asempiu i Tetons) à più di 3,3 miliardi d'anni fà (par asempiu i Monti Beartooth).

Principali vetti[mudificà | edità a fonte]

Muntagni Rucciosi in Alberta, Canada

Monte Elbert, Monte Massive, Monte Harvard, La Plata Peak, Blanca Peak, Uncompahgre Peak, Crestone Peak, Monte Lincoln, Castle Peak, Grays Peak.

Storia[mudificà | edità a fonte]

Finu da l'ultima grandi ghjaciazioni, i Muntagni Rucciosi sò stati abitati da Paleu-indiani prima è da tribù di nativi americani dopu, com'è Apache, Arapaho, Bannock, Peda Neri, Cheyenne, Crow, Flathead, Shoshoni, Sioux, Ute, Kutenai (Ktunaxa in Canada), Sekani, Dunne-za è altri. I paleu-indiani caccighjavani i mammuti è l'antichi bisonti (un animali u 20% più maiori di u bisonti mudernu) probbiu à i peda di i vaddi muntagnoli. Com'è i muderni tribù chì l'ani suvitati, i paleu-indiani migravani versu a pianura di vaghjimu è d'inguernu suvitendu i bisonti, è ricuddavani a muntagna di branu è d'istati par a pesca, a caccia (cerva è alci) è par a racolta di radichi è di baga. In Coloradu, longu i cimi di u spartiacqua cuntinintali, mura di roccia custruiti da i nativi americani ricoddani à 5.400-5.800 anni fà. Evidenzi scentifichi dimustreghjani chì i nativi americani ani avutu effetti significativi nantu à i pupulazioni di i mammiferi. A storia ricenti umana di i Muntagni Rucciosi hà subitu scunvuglimenti subitanii. L'espluratori spagnolu Francisco Vázquez de Coronado, incù un gruppu di suldati, missiunarii, è schiavi africani, marchjò in a rigioni di i Muntagni Rucciosi da sudu in u 1540. L'intruduzioni di u cavaddu, di strumenti metallichi, fucili, è novi malatii purtati da i culunizadori auropei cambioni prufundamenti parechji culturi nativi americani. I pupulazioni nativi funi littiralamenti stirpati da a maiò parti di i so rigioni storichi d'insidiamentu da malatii, guerri, perdita di circundamentu (l'eliminazioni di i bisonti) è da l'assalti cuntinui à a so cultura. In u 1739, i cummircianti di piddicci francesi Pierre è Paul Mallet, mentri travirsavani i Grandi Pianuri, scuprini una seria di muntagni à i surghjenti di u fiumu Platte, chì una tribù indiana americana lucali chjamava "Muntagni Rucciosi". Tali nomu divintò di rifirimentu par i primi auropei in meritu à sta catena muntosa tandu inesplurata. Sir Alexander Mackenzie (1764 - 11 marzu 1820) divintò u prima auropeu à travirsà i Muntagni Rucciosi in u 1793. Scuprì a parti supiriori di u fiumu Fraser è righjunsi quidda chì hè oghji a costa pacifica di u Canada u 20 lugliu di u stessu annu, cumplittendu a prima travirsata trascuntinintali righjistrata di l'America di u Nordu (intesa com'è a parti di u cuntinenti à nordu di u Messicu). Arrivò à Bedda Coola in a Culumbia Britannica, induva righjunsi l'acqui di l'uceanu vicinu à South Bentinck Arm, un fiordu di u Pacificu. Meriwether Lewis è William Clark A Spidizioni di Lewis è Clark (1804-1806) fù a prima ricugnizioni scentifica di i Muntagni Rucciosi. Campioni funi racolti cuntimpuraniamenti da butanichi, zoologhi è giuloghi. Muntagnoli, soprattuttu francesi, spagnoli è inglesi ghjiranduloni par i Muntagni Rucciosi trà u 1720 è u 1800 in cerca di dipositi minerarii è piddicci. A Cumpagnia di u Nordu-Punenti istituì una stazioni di posta à Rocky Mountain House in quidda chì hè l'Alberta in u 1799, è i so principali cuncurrenti a Cumpagnia di a Baia di Hudson stabilì Acton House in u circondu. Tali insidiamenti ghjuvoni com'è basa par a maiò parti di l'attività auropei in i Muntagni Rucciosi Canadesi in i primi anni di u XIX seculu. David Thompson, fù u prima auropeu à suvità u corsu di u fiumu Culumbia righjunghjendu l'Uceanu Pacificu. U 24 lugliu 1832, Benjamin Bonneville vidò u prima trenu à traversu i Muntagni Rucciosi imprudendu u passu di Wyoming's South. Migliaia oltripassoni i Muntagni Rucciosi Annantu à a reta farruviaria di l'Oregon Trail da u 1842. I Murmoni cumincioni à insidià si vicinu à u Grandi Lavu Salatu in u 1847. Trà u 1859 è u 1864, fù scupartu l'oru in Coloradu, Idaho, Montana, Culumbia Britannica purtendu migliaia di minatori à splurà ogni muntagna è canyon, dendu vita à a principali industria nantu à i Muntagni Rucciosi di l'ebbica. U camminu di farru trascuntinintali fù cumplittatu in u 1869, è u Parcu Naziunali di Yellowstone fù stabilitu com'è prima parcu naziunali in u 1872. Mentri i culoni riimpiani i vaddi è i cità minerarii, a cunsirvazioni è a prisirvazioni ambiintali principiò à piglià pedi. U prisidenti Benjamin Harrison criò diversi riservi furistali in a rigioni trà u 1891 è u 1892. In u 1905 u prisidenti Theodore Roosevelt stesi a Medicine Bow Forest Reserve finu à inchjuda a zona tandu gistita com'è Rocky Mountain National Park. U sviluppu ecunomicu pughjava annantu à i centri minerarii, a silvicultura, l'agricultura è l'attività ricriativi, com'è puri nantu à l'industrii di i sirvizii à so supportu.

Da veda[mudificà | edità a fonte]

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.