Moehringia trinervia

À prupositu di Wikipedia
Moehringia trinervia
Moehringia trinervia
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Caryophyllales
Famiglia Caryophyllaceae
Generu Moehringia
Nome binuminale
Moehringia trinervia
Carl Linnaeus, 1753

Moehringia trinervia hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Caryophyllaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Moehringia trinervia hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Caryophyllaceae. Si caratterizeghja da piccioli smilzi è ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 30 centimi. E casce sò opposte, lineare è misuranu circa 1 à 3 centimi di longu. I fiori sò chjuchi, bianchi o appena rosulati, ragruppati in infiuriscenze terminale. I petali sò prufundamente divisi in dui lobi, dendu l'apparenza di cinque petali distinti. I frutti sò capsule cuntinendu numerosi granelli.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Moehringia trinervia hè originaria d'Europa, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova per u più in e rigione muntose, e pratuline umite è e zone rucciose. Hè ancu prisente in certe parte di l'Asia, in particulare in Siberia è in Mongulia.

Moehringia trinervia hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa pianta priferisce e terre umite è ricche di nutrimenti. Hè adattata à i climi timperati è pò suppurtà timperature frete. Moehringia trinervia fiurisce di regula da maghju à lugliu. L'impullinazione hè assicurata da l'insetti, tali l'ape è e farfalle, chì sò attratti da i fiori. I granelli sò spergugliati da u ventu o da l'animali.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Moehringia trinervia hè u nome scentificu accittatu per 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Moehringia trinervis, Moehringia trinervis subsp. trinervis, è Moehringia trinervis subsp. brevifolia.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Benchì Moehringia trinervia ùn sia micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata, certe pupulazione ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve 'ssa pianta si trova cù u fine di mantene a so biodiversità è u so rollu eculogicu. E misure di cunsirvazione, tale a criazione di riserve naturale è a sensibilisazione di u publicu, sò necessarie per assicurà a sopravvivenza di Moehringia trinervia è di u so ecusistema.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]