Mitra

À prupositu di Wikipedia
Mitra è u sacrifiziu di u toru (100-200 dopu à Cristu), à u Louvre-Lens

Mitra o Mithra hè un diu indo-iranianu. U so cultu s'hè sviluppatu in a Roma antica à i seculi II è III. U tempiu induve hè onoratu stu cultu si chjama un mitreu, in latinu è francese si dice un mithraeum.

Origine[mudificà | edità a fonte]

Mitra hè à l'origine una divinità asiatica, nata in a regione chì currisponde oghje à i paesi di l'India è di l'Iranu. Parechji ducumenti ci mostranu ch'ella esiste digià à u segondu milleniu nanzu à Cristu.

L'aghja di e lingue indo iraniane

In l'antica Persia face l'ogettu d'un cultu impurtante.

L'imperiu di a Persia

U cultu[mudificà | edità a fonte]

U cultu di Mitra, chjamatu "mitraisimu", si sviluppa in Roma à partesi da a segonda medità di u primu seculu. Ùn si sà micca veramente perchè. Forse saria ghjuntu dopu à e spedizione rumane in Oriente.

Mitra era particularmente pupulare in l'armate, soprattuttu ind'è i suldati rumani.

U so cultu si sparghje principalmente in Europa. Si ritrovanu tempii in l'onore di Mitra in Italia, in Grande Brittagna, in Alemagna è in Ungheria, nant'à e sponde di i fiumi di u Renu è u Danubiu.

Quand'ellu si diffusa u Cristianisimu, u cultu di Mitra hè vistu cum'è un cuncurente di l'autorità cristiane è hè sugettu di persecuzione à a fine di u seculu IV.

Mitra è u toru, affrescu di Marino (regione di u Lazio, Italia).

U mitraismu hè un cultu à misteri. Ci vole à cunnosce un'iniziazione per esse accettatu cum'è divotu.

Rapresentazione[mudificà | edità a fonte]

Cù u toru[mudificà | edità a fonte]

A rapresentazione a più cunnisciuta di Mitra hè quella cù u toru. Si trova in i santuarii di u diu : sculture, bassurilievi o pitture à l'affrescu.

Si vede à Mitra in traccia di chjappà un toru, per tumballu. Porta in capu un cappellu frisgiu. Hè in traccia di scannà l'animale cù un cultellu di sacrifiziu. Ci si vede dinù un serpu è un cane chì beienu u sangue di u toru, è un scorpiu chì cerca di pugnelu.

U rollu di Mitra hè di purtà a pace è l'equilibriu. Mitra tomba un toru per annacquà a terra di u sangue di l'animale. A legenda dice chì fendu cusì, arricchisce a terra è porta a fertilità.

Mitra, museu di Còrdoba (Spagna)

A nascita di Mitra[mudificà | edità a fonte]

Un'altra rapresentazione ci mostra a nascita di a divinità. Mitra sorte da a petra, da un scogliu.

Mitra, natu da a petra (circa 186 dopu à Cristu), Terme di Dioclezianu in Roma)

I santuarii[mudificà | edità a fonte]

U santuariu dedicatu à Mitra porta u nome di mitreu. In latinu u so nome hè mithraeum.

Sti santuarii ponu esse grotte naturale. Ma a maiò parte sò tempii custruiti chì ripruducenu una sorte di grotta artifiziale. In generale si trovanu cù una parte sottu terra.

Bassurilievu di u mitreu di Sarrebourg (Museu di a Cour d'Or, Metz, Francia).

I santuarii dedicati à Mitra sò stati distrutti da i cristiani versu a fine di u seculu IV. Un decretu di l'imperatore rumanu Teodosiu in u 392 hà datu l'iniziu di e persecuzione religiose contr'à i fideli di u diu Mitra [1] .

In Roma, a Basilica di San Clemente di u Lateranu hà in i so sottuteranii i resti di un tempiu mitraicu.

In Francia i santuari dedicati à Mithra sò stati trovi in Angers [2], Bordeaux [3], Bourg-Saint-Andéol [4], Metz è Strasburgu.

Sò stati trovi dinù mitrei in Belgica, in Alemagna, in Spagna, in Algeria, à u Maroccu, in Inghilterra, in Sguizzera.

Ricustruzzione d'un mitreu cù un mosaicu chì illustra i gradi d'iniziazione (museu di Nimega, Olanda)

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

U situ anticu di Mariana è a catedrale medieva di a Canonica, in Lucciana

In u 2017 hè nant'à a cumuna di Lucciana, vicinu di a cità antica di Mariana ch'ellu hè statu trovu un Mitreu[5]. Oghje hè u solu chì hè statu trovu in Corsica.[6][7]

In u mitreu hè statu trovu un bassurilievu di marmeru chì rapresenta à Mitra. Si vede a divinità in traccia di tumbà u toru. Hè datatu di u secondu o u terzu seculu dop'à Cristu.

A placca di marmeru hè stata rotta, ne manca un pezzu. L'archeologhi pensanu ch'ella hè ancu stata brusgiata, siguramente da i primi cristiani.

Bassurilievu di Mitra, museu di Mariana

Note è riferenze[mudificà | edità a fonte]


Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]