Mergus serrator

À prupositu di Wikipedia
Mergus serrator
Mergus serrator
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Anseriformes
Famiglia Anatidae
Generu Mergus
Nome binuminale
Mergus serrator
Carl Linnaeus, 1758

Mergus serrator hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di l'Anatidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Mergus serrator hè un'anatra ciuttadore di taglia media, appartinendu à a famiglia di l'Anatidae. In piumaghju nuzziale, u masciu hè faciule identifichevule incù u so piumaghju neru è biancu cuntrastatu, u so senu russicciu è a so longa puppusgia triangulare. A femina hè più discreta, incù u so piumaghju brunu è grisgiu, ma si distingue sempre da u so longu bizzicu finamente dentatu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Mergus serrator pussede una vasta area di ripartizione circumbureale, cuprendu parte assai di l'emisferu settentriunale. Nichja in e rigione timperate è bureale d'America suprana, d'Europa è d'Asia, è inguerna più à u sudu, u longu di e coste è grandi lavi.

Mergus serrator hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Mergus serrator hè un eccellente ciuttadore è nutadore, capace à catturà pesci sottu à l'acqua grazia à u so longu bizzicu dentatu. U so rigimu alimintare hè per u più cumpostu da picculi pesci, ma pò ancu cunsumà crustacei, insetti è anfibii.

A riproduzione hà locu trà aprile è ghjunghju. E femine custruiscenu u so nidu in pianu, di regula in a vicinanza di l'acqua, è ci facenu trà 6 è 12 ovi. L'incubazione dura à l'incirca 28 ghjorni è l'allevu di i ghjovani hè assicuratu da a femina sola.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Parechje sottuspezie di Mergus serrator sò ricunnusciute :

  • Mergus serrator serrator (Europa è Asia)
  • Mergus serrator delalandei (Africa suprana)
  • Mergus serrator ridgwayi (Siberia orientale è America suprana)
  • Mergus serrator saundersi (Asia Suttana)

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Mergus serrator hè classificatu cum'è una spezia di preoccupazione minore da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Eppuru, certe pupulazione lucale ponu esse minacciate da a distruzzione di u so ambiente, a polluzione di l'acqua è a caccia. Hè impurtante di pruteghje i mezi naturali friquintati da 'ssa spezia è di rigulamentà a caccia cù u fine di assicurà a so cunsirvazione à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]