Vai al contenuto

Mennula

À prupositu di Wikipedia
A mennula
Pagellus acarne
Classificazioni scentifica
Regnu Animalia
Divisioni Chordata
Classa Actinopterygii
Ordini Perciformes
Famiglia Sparidae
Genaru Pagellus
Nomu binuminali
Pagellus acarne
Linnaeus, 1758

A mennula [1] (Pagellus acarne) [2] hè un pesciu di mari chì faci parti di a famiglia di i Sparidae.

Discrizzioni

[mudificà | edità a fonte]

A mènnula t'hà una forma piuttostu lungarina ed hà una gobba fruntali carattaristica chì rendi u so prufilu probbiu incunfundibuli. L'ochji hè più chjucu è u muccichili più longu ch'è ind'è Pagellus bogaraveo. Ci hè una tacca nera à u basamentu di a nutaghjola pitturali.

A livrea hè varievuli, u spinu pò essa arghjintinu, grisgicciu o rusulinu, i lati sò arghjintini incù i riflessi rusulini. U pesciu morti hà una culurazioni arghjintina uniforma. A cavità buccali hè rossa.

A lunghezza media hè di 25 cm, ma pò aghjunghja 36 cm.

A mennula hè liata à i fondi mobili è si trova par u più annantu à a rena o a fanga trà 5 è 500 m di fondu marinu. Si poni dinò truvà i ghjovani frà i scogli o i pratulini marini.

Ripruduzzioni

[mudificà | edità a fonte]

A mennula si ripraduci d'istatina è di vaghjimu. I femini diponini grandi quantità d'ova chì sò ficundati da i masci. A mennula hè ermafrudita, esci masciu è diventa femina incù l'ità. Eppuri certi pesci escini femini quandu certi altri inveci fermani masci tutta a vita.

Ripartizione

[mudificà | edità a fonte]

A mennula hè prisenti in acqui marini di iu mari Atlanticu urientali, da u mari di u Nordu sinu à a costa punenti di l'Africa. Omu a trova dinù in u Mediterraniu, induv'eddu hè abundanti longu à i costi rucciosi.

A mennula hè assà cumuna in Corsica.[3]

Pagellus acarne hè qualchì volta designatu sottu u nomu di Pagellus bogaraveo in a litteratura scentifica. Apparteni à u genaru Pagellus, chì ragruppa parechji spezii di pesci di a famiglia di i Sparidae.

Cunsirvazioni

[mudificà | edità a fonte]

A mennula hè una spezia abbastanza cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata. Eppuri, a pesca eccessiva è a distruzzioni di u so ambienti naturali poni custituiscia minacci par a so pupulazioni à longu andà. Hè dunqua impurtanti di metta in campu in certi lochi i misuri di cunsirvazioni par prisirvà 'ssa spezia è garantiscia a so perennità in l'ecusistemi marini.

Gastrunumia

[mudificà | edità a fonte]

Incù una carri d'ottima qualità, a mennula hè piuttostu arrustita, ed hè dunqua ricumandatu di fà la marinà in l'oliu d'alivi è u sali mentri uni pochi di ori nanzi a cucera.

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.
  2. Casanova (2010) p. 481.
  3. Miniconi (2017).

Bibliugrafia

[mudificà | edità a fonte]
  • Tito de Caraffa, Assaghju annantu à i pesci di u litturali di Corsica, Bullitinu di a Sucità di scenzi storichi è naturali di Corsica, stamparia Ollagnier, Bastia, 1902
  • Petru Casanova, Motti, Albiana, 2010
  • Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) Pesci di Corsica è di u Mediterraniu, Parcu Naturali Regiunali di Corsica (in francesu)
  • Rughjeru Miniconi, Parlata aghjaccina cittatina è paisana, Ed. A Barcella, 2017.

Altri prugetti

[mudificà | edità a fonte]