Mennula
| |||||
---|---|---|---|---|---|
![]() | |||||
Pagellus acarne | |||||
Classificazioni scentifica | |||||
Regnu | Animalia | ||||
Divisioni | Chordata | ||||
Classa | Actinopterygii | ||||
Ordini | Perciformes | ||||
Famiglia | Sparidae | ||||
Genaru | Pagellus | ||||
Nomu binuminali | |||||
Pagellus acarne Linnaeus, 1758 | |||||
![]() |
A mennula [1] (Pagellus acarne) [2] hè un pesciu di mari chì faci parti di a famiglia di i Sparidae.
Discrizzioni
[mudificà | edità a fonte]A mènnula t'hà una forma piuttostu lungarina ed hà una gobba fruntali carattaristica chì rendi u so prufilu probbiu incunfundibuli. L'ochji hè più chjucu è u muccichili più longu ch'è ind'è Pagellus bogaraveo. Ci hè una tacca nera à u basamentu di a nutaghjola pitturali.
A livrea hè varievuli, u spinu pò essa arghjintinu, grisgicciu o rusulinu, i lati sò arghjintini incù i riflessi rusulini. U pesciu morti hà una culurazioni arghjintina uniforma. A cavità buccali hè rossa.
A lunghezza media hè di 25 cm, ma pò aghjunghja 36 cm.
Biolugia
[mudificà | edità a fonte]A mennula hè liata à i fondi mobili è si trova par u più annantu à a rena o a fanga trà 5 è 500 m di fondu marinu. Si poni dinò truvà i ghjovani frà i scogli o i pratulini marini.
Ripruduzzioni
[mudificà | edità a fonte]A mennula si ripraduci d'istatina è di vaghjimu. I femini diponini grandi quantità d'ova chì sò ficundati da i masci. A mennula hè ermafrudita, esci masciu è diventa femina incù l'ità. Eppuri certi pesci escini femini quandu certi altri inveci fermani masci tutta a vita.
Ripartizione
[mudificà | edità a fonte]A mennula hè prisenti in acqui marini di iu mari Atlanticu urientali, da u mari di u Nordu sinu à a costa punenti di l'Africa. Omu a trova dinù in u Mediterraniu, induv'eddu hè abundanti longu à i costi rucciosi.
In Corsica
[mudificà | edità a fonte]A mennula hè assà cumuna in Corsica.[3]
Tassonumia
[mudificà | edità a fonte]Pagellus acarne hè qualchì volta designatu sottu u nomu di Pagellus bogaraveo in a litteratura scentifica. Apparteni à u genaru Pagellus, chì ragruppa parechji spezii di pesci di a famiglia di i Sparidae.
Cunsirvazioni
[mudificà | edità a fonte]A mennula hè una spezia abbastanza cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata. Eppuri, a pesca eccessiva è a distruzzioni di u so ambienti naturali poni custituiscia minacci par a so pupulazioni à longu andà. Hè dunqua impurtanti di metta in campu in certi lochi i misuri di cunsirvazioni par prisirvà 'ssa spezia è garantiscia a so perennità in l'ecusistemi marini.
Gastrunumia
[mudificà | edità a fonte]Incù una carri d'ottima qualità, a mennula hè piuttostu arrustita, ed hè dunqua ricumandatu di fà la marinà in l'oliu d'alivi è u sali mentri uni pochi di ori nanzi a cucera.
Noti
[mudificà | edità a fonte]- ↑ 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.
- ↑ Casanova (2010) p. 481.
- ↑ Miniconi (2017).
Bibliugrafia
[mudificà | edità a fonte]- Tito de Caraffa, Assaghju annantu à i pesci di u litturali di Corsica, Bullitinu di a Sucità di scenzi storichi è naturali di Corsica, stamparia Ollagnier, Bastia, 1902
- Petru Casanova, Motti, Albiana, 2010
- Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) Pesci di Corsica è di u Mediterraniu, Parcu Naturali Regiunali di Corsica (in francesu)
- Rughjeru Miniconi, Parlata aghjaccina cittatina è paisana, Ed. A Barcella, 2017.
Liami
[mudificà | edità a fonte]Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]Pagellus acarne annantu à Wikimedia Commons.