Melica uniflora

À prupositu di Wikipedia
Melica uniflora
Melica uniflora
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Melica
Nomu binuminali
Melica uniflora
Taxon author not found

Melica uniflora hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.[1]

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Melica uniflora hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Si caratterizeghja da i piccioli fini è ritti, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I so fogli sò liniari, stretti è misurani trà 5 è 15 centimi di longu. L'infiuriscenzi sò cumposti da un fiori solu, da induva u so nomu uniflora. I fiora sò chjuchi, di culori verdi pallidu à biancastru, è sò ragruppati in gaspi leni.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Melica uniflora hè una pianta urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i pratulini, l'arici di furesti è i zoni arbosi. Hè ancu prisenti in certi righjoni d'Asia è d'America subrana.

Melica uniflora hè prisenti in Corsica.[2]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Melica uniflora hè una pianta vivaci chì fiurisci di regula da maghju à lugliu. Si ripraduci par u più par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu. 'Ssa spezia prifirisci i terri beddi assiccati è ricchi di nutrimenti. Hè adattata à cundizioni di luci varievuli, pudendu crescia tantu à l'ombra ch'è à ochji di soli.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Melica uniflora hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Melica nutans, Melica uniflora var. nutans, è Melica uniflora var. sericea.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Melica uniflora ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni è ùn faci micca l'ughjettu di misuri di cunsirvazioni spicifichi. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari par via di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva, pò custituiscia una minaccia par 'ssa pianta. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i pratulini è i zoni arbosi ind'si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in francesu.
  2. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]