Mela (malus domestica)

À prupositu di Wikipedia
Malus domestica
Malus domestica
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Rosales
Famiglia Rosaceae
Genaru Malus
Nomu binuminali
Malus domestica
Moritz Balthasar Borkhausen, 1803

A mela cumuna (Malus domestica) hè una spezia d'arburi chì faci parti di a famiglia di i Rosaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A mela cumuna hè una spezia d'arburi à fiora appartinendu à a famiglia di i Rosaceae. Si tratta d'un arburi fruttivu urighjinariu d'Asia cintrali, largamenti cultivatu in numarosi righjoni di u mondu pà i so frutti diliziosi è nutritivi.

A mela cumuna hè un arburi di taglia media à grandi, aghjunghjendu di regula un'altezza da 5 à 12 metri. Pussedi un fustu ribustu è i rami sparti. I casci sò cadenti, alterni è uvali, misurendu à l'incirca 5 à 12 cm di longu. I fiora, di culori biancu o rusulinu pallidu, sò ragruppati in gaspi è nascini di branu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A mela cumuna hè cultivatu in numarosi paesi à traversu u mondu, in particulari in i righjoni timparati. Hè urighjinariu d'Asia cintrali, ma a so cultura si hè sparta in Auropa, in America subrana è in altri parti di u mondu. I varietà cultivati poni varià in funzioni di i cundizioni climatichi è prifarenzi lucali.

Malus domestica hè prisenti è cultivatu in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A mela cumuna hè un arburi à fiora chì si ripraduci par u più in impullinazioni cruciata. I fiora sò inamacati da l'insetti, tali l'abbi, chì trasportani l'amacu di un fiori à l'altru. I frutti si sviloppani à parta da l'uvariu di u fiori ficundatu è cuntenini i graneddi.

I meli cumuni sò arburi à longa durata di vita, pudendu campà insin'à parechji dicennii. Nicissiteghjani un periudu di durmenza invirnali pà pruducia i fiora è i frutti di manera ottima. U periudu di fiuritura varieghja sicondu a varietà è cundizioni climatichi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U nomu scentificu di a mela cumuna hè Malus domestica. Hè ancu cunnisciutu sottu à u sinonimu Malus pumila. U genaru Malus cumprendi parechji altri spezii d'arburi fruttivi, tali a mela salvatica (Malus sylvestris) è a mela d'urnamentu (Malus floribunda).

I termini Malus pumila è Malus domestica sò à spessu apradati pà disignà a mela è i so frutti. Esisti eppuri una piccula diffarenza trà i dui termini. Malus pumila disignava à l'urighjina a mela di Paradis, una forma debuli è à debuli crescita di Malus domestica. Inveci, Malus domestica disegna a mela cumuna, chì hè un picculu arburi aghjunghjendu 5 à 12 metri di parti supiriori è pruducendu i meli ch'omu trova currintamenti in i suparmarcati.

Malgradu 'ssa distinzioni, i dui noma sò stati largamenti usati par tutti i formi di meli di frutteta, è calchì volta dinò pà u so principali genitori bastardu. In riassuntu, Malus domestica hè un cumplessu geneticamenti eterogenu d'urighjina ibrida varievuli, chì a so apparenza stiriori hè in grandi parti quidda di Malus sieversii, u so antinatu bastardu. Cusì, bench'è eddu ci fussi una piccula diffarenza in l'intentu uriginali di i termini, sò à spessu usati l'unu o l'altru di modu equivalenti in a pratica.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Par via di a so larga distribuzioni è di a so cultura sparta, Malus domestica ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Eppuri, certi varietà anziani è lucali poni essa in priculu par via di a perdita di biudiversità agricula. Sforzi di cunsirvazioni sò svolti pà prisirvà 'ssi varietà unichi è mantena a diversità genetica di i meli mansi.

A cultura di a mela cumuna hè ancu sottumissa à sfidi tali i malatii fongichis. Pratichi agriculi durevuli è i metudi di lotta intigrata sò missi in sesta par minimizà l'usu di pisticidii è prisirvà a saluta di i meli.

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

A mela inquant'è arburi hè ancu chjamata 'u melu'.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]