Medicago scutellata

À prupositu di Wikipedia
Medicago scutellata
Medicago scutellata
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Medicago
Nomu binuminali
Medicago scutellata
Philip Miller, 1768

Medicago scutellata hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Medicago scutellata hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Fabaceae. Si caratterizeghja da piccioli rampicanti o ascindenti, pudendu aghjunghja una lunghezza da 30 à 60 centimi. I casci sò cumposti da trè fuglioli uvali, d'un culori verdi scuru. I fiora, di culori giaddu vivu, sò ragruppati in gaspi terminali. I frutti sò vaini incurvati, cuntinendu parechji graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Medicago scutellata hè urighjinaria di u bacinu mediterraniu, ma hè ancu prisenti in altri righjoni di u mondu, in particulari in Africa subrana, in Asia uccidentali è in Australia. Prifirisci i terri beddi assiccati è i climi caldi è asciutti.

Medicago scutellata hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè una pianta annuali o biennali. Si ripraduci par u più par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu o l'animali. Medicago scutellata hà a capacità di fissà l'azotu atmusfericu grazia à una simbiosi incù battirii di u genaru Rhizobium. Quissa li parmetti di pruspirà in i terri povari in nutrimenti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Medicago scutellata hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Medicago laciniata, Medicago scutellata var. laciniata, Medicago scutellata var. laciniata f. laciniata.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Medicago scutellata ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè à spessu usata com'è pianta furagera pà u bistiamu, par via di u so tinori altu in pruteini. Ghjoca ancu un rollu impurtanti in a fissazioni di l'azotu in i terri, cuntribuiscendu cusì à a firtilità di l'ecusistemi ind'edda si trova. Eppuri, certi pupulazioni poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè dunqua escinziali di metta in campu i misuri di cunsirvazioni par prisirvà 'ssa spezia è u so rollu eculogicu.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]