Matthiola incana

À prupositu di Wikipedia
Matthiola incana
Matthiola incana
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Brassicales
Famiglia Brassicaceae
Genaru Matthiola
Nomu binuminali
Matthiola incana
Carl Linnaeus, 1753

Matthiola incana hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Brassicaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Matthiola incana hè una pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Hè urighjinaria di u bacinu mediterraniu ed hè largamenti cultivata com'è pianta urnamintali in numarosi righjoni di u mondu.

'Ssa pianta vivaci aghjunghji di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. I so piccioli sò ritti è ramificati, purtendu casci stretti è lungarini, d'un verdi vivu. I fiora di Matthiola incana sò mori prufumati è si prisentani sottu à una varietà di culori, andendu da u biancu à u rusulinu, passendu pà u viulinu è u rossu. Sò ragruppati in gaspi densi in cima à i piccioli.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Matthiola incana hè urighjinaria di u bacinu mediterraniu, ind'edda cresci à u statu salvaticu in i righjoni custieri è i cuddini. Hè stata largamenti intradutta in altri righjoni di u mondu par causa di a so pupularità in quant'è pianta urnamintali. Omu a trova avà in numarosi paesi, in particulari in Auropa, in America subrana è in Australia.

Matthiola incana hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Matthiola incana hè una pianta chì priferi i climi timparati è i terri beddi assiccati. Hè capaci à tullarà tampiraturi freti è pò sopravviva à picculi ghjilati. A pianta fiurisci di regula di branu è d'istati, pruducendu fiora abundanti chì attirani l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Matthiola incana apparteni à u genaru Matthiola, chì cumprendi circa 50 spezii di pianti à fiora. Certi sinonimi di Matthiola incana sò Cheiranthus incanus è Erysimum incanum.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Matthiola incana hè una pianta largamenti cultivata è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, hè impurtanti di prisirvà i pupulazioni salvatichi di 'ssa spezia in u so ambienti naturali. A distruzzioni di l'ambienti è a racolta eccessiva poni minaccià a sopravvivenza di certi pupulazioni lucali. Misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i zoni naturali induva a pianta cresci à u statu salvaticu, sò nicissarii pà assicurà a prisirvazioni à longu andà di Matthiola incana.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]