Mascione di fangu

À prupositu di Wikipedia
U mascione di fangu
Gobius niger
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Divisione Chordata
Classa Actinopterygii
Ordine Gobiliformes
Famiglia Gobiidae
Generu Gobius
Nome binuminale
Gobius niger
Linnaeus, 1758

U mascione di fangu[1] hè un pesciu chì face parte di a famiglia di i Gobiidae.[2]

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

U mascione di fangu hà un corpu più prufondu ch'è u mascione cumunu, incù un muccichile più attundatu è una taglia di solitu più maiò. Pussede duie nutaghjole dursale guasi cuntinue, a nutaghjola anteriore avendu sei spine, chì ponu varcà a pellanzica di e nutaghjole, è a nutaghjola pustiriore è più corta avendu i raghji molli. A nutaghjola dursale pustiriore si termineghja vicinu à u picciolu cudale, in cuntrariu à i mascioni cumuni chì anu un longu spaziu. E nutaghjole pelviche sò saldate. U culore hè di una certa sfumatura di brunu scuru incù e machje nere indistinte. U culore di u masciu diventa guasi neru mentre a staghjone di riproduzione è e so nutaghjole diventanu più vive. A taglia media di 'ssu pesciu hè di circa 5 à 7 cm.

Distribuzione è ambiente[mudificà | edità a fonte]

U mascione di fangu hè originariu di l'acque poche prufonde di l'oceanu Atlanticu orientale, di u mare Terraniu è di u mare Neru. A so area di ripartizione si stende da u Capu Biancu in Mauritania à Trondheim in Nurvegia è à u mare Balticu è omu u trova di solitu à e prufundità inferiore à 50 metri. U so ambiente tipicu hè custituitu di lagune, d'estuarii è d'acque custiere, annantu à i fondi rinosi o fangosi è frà l'erbe è l'alghe marine, è si culloca in modu occasiunale in acqua dolce.

Cumpurtamentu[mudificà | edità a fonte]

U capiciocciu di fangu si ciba di picculi invertebrati di i fondi marini. Si riproduce d'istate, epica à a quale u masciu crea un territoriu in una zona poca prufonda induv'elle crescenu e gattive erbe è pripara un nidu annantu à un pezzu di fondu marinu pulitu. Invita a femina à aspittà lu è s'ella accetta, ci dipone i so ovi è u masciu i guardia sinu à a so sbucciata.

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

U mascione di fangu hè ancu chjamatu capiciocciu neru[3] o u mazzacarò neru.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Casanova (2010, p. 481).
  2. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.
  3. Miniconi (1980)

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

  • Tito de Caraffa, Assaghju annantu à i pesci di u litturale di Corsica, Bullitinu di a Sucità di scenze storiche è naturale di Corsica, stamperia Ollagnier, Bastia, 1902
  • Petru Casanova, Motti, Albiana, 2010
  • Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) Pesci di Corsica è di u Mediterraniu, Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese)
  • Rughjeru Miniconi, Parlata aghjaccina cittatina è paisana, Ed. A Barcella, 2017

Ligami[mudificà | edità a fonte]

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]