Mareca strepera

À prupositu di Wikipedia
Mareca strepera
Mareca strepera
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Anseriformes
Famiglia Anatidae
Genaru Mareca
Nomu binuminali
Mareca strepera
Carl Linnaeus, 1758

Mareca strepera hè una spezia d'anatra chì faci parti di a famiglia di l'Anatidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Mareca strepera hè un'anatra di taglia media di a famiglia di l'Anatidae. Hà un piumaghju brunu grisgicciu è una tacca bianca annantu à l'ala. U masciu hà una testa è un coddu grisgicci, un senu brunu è un corpu grisgiu pallidu. A femina hè più terna ch'è u masciu, incù una testa è un coddu brunicci è un corpu più scuru. I dui sessi ani un bizzicu neru è i zampi di culori arancinu vivu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Mareca strepera hè prisenti in parti assà di l'emisferu sittentriunali, incù i zoni di ripruduzioni in Aurasia è in America subrana. D'invernu, migra versu u sudu, aghjunghjendu l'Africa, l'Asia di u Sudu è l'America suttana.

Mareca strepera hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Mareca strepera hè un aceddu grigariu chì campa di regula in grandi culonii. Si nutrisci par u più di vegetali acquatichi, ciuttendu a so testa sottu à l'acqua par aghjunghja i radichi è i piccioli. Pò ancu manghjà mastaruculi è picculi pesci. A staghjoni di ripruduzioni hè di branu. A femina faci una cuvata da 6 à 12 ova in un nidu custruitu annantu in a terra, vicinu à l'acqua. L'ova sò incubati mentri à l'incirca 24 ghjorna è i ghjovani anitrini chettani u nidu pocu dopu a sbucciata.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Mareca strepera apparteni à a famiglia di l'Anatidae, à u genaru Anas è à a spezia strepera. Hè stata discrittu par a prima volta da Carl Linnaeus in u 1758.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Mareca strepera hè una spezia cumuna è sparta, è ùn hè micca cunsidaratu com'è minacciatu. Eppuri, a pupulazioni hà diminuitu in certi righjoni par via di a perdita d'ambienti è di a caccia. Hè impurtanti di pruteghja i zoni umiti è di gistiscia a caccia di manera durevuli cù u fini di garantiscia a sopravvivenza di 'ssa spezia pà i generazioni futuri.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]