Maniola jurtina

À prupositu di Wikipedia
Maniola jurtina
Maniola jurtina
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Lepidoptera
Famiglia Nymphalidae
Genaru Maniola
Nomu binuminali
Maniola jurtina
Carl Linnaeus, 1758

Maniola jurtina hè una spezia di sbarrabattula chì faci parti di a famiglia di i Nymphalidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Maniola jurtina, ancu cunnisciuta sottu u nomu di Myrtil, hè una sbarabattula appartinendu à a famiglia di i Nymphalidae. Si distingui da i so ali di culori brunu o arancinu incù tacchi neri è riflessi turchini o viuletti. L'ali antiriori prisentani una striscia nera carattaristica, mentri chì l'ali pustiriori sò adurnati di tacchi arancinu vivu. A taglia di a spezia varieghja trà 40 è 50 millimitri.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U Maniola jurtina hè largamenti spartu in Auropa, da u sudu di a Scandinavia sinu à a penisula iberica è da u punenti di a Francia insin'à l'Ucrania. Omu u trova ancu in Africa subrana è in Asia Minori. 'Ssa spezia affizziuneghja i pratulini, l'arici di furesti è i zoni arbosi.

Maniola jurtina hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U Maniola jurtina hè una sbarabattula diurna chì bula da maghju à sittembri. Si ciba par u più di u nettaru di i fiora, in particulari i fiora di trifogliulu, di cardu è di radichju. I femini diponini i so ova annantu à graminacei, chì sirvarani di nutrimentu à i bruchi à a so sbucciata. I bruchi si sviloppani prestu è passani par parechji stadii prima di trasfurmà si in crisalidi. A durata tutali di u ciculu di vita di 'ssa spezia hè di à l'incirca un mesi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U Maniola jurtina hè pò essa cunfusu incù altri spezii simili, tali u Maniola telmessia è u Maniola nurag. U genaru Maniola apparteni à a sottufamiglia di i Satyrinae.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U Maniola jurtina hè una spezia cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori siont'è l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i pratulini è i zoni arbosi induva 'ssa spezia si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Farfalle diurne è Zygene di Corsica, Corti: Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]