Malva parviflora

À prupositu di Wikipedia
Malva parviflora
Malva parviflora
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Malvales
Famiglia Malvaceae
Genaru Malva
Nomu binuminali
Malva parviflora
Carl Linnaeus, 1753

Malva parviflora hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Malvaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Malva parviflora hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Malvaceae. Hè carattarizata da i piccioli ritti, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 80 centimi. I casci sò alterni è dintati, incù narbaturi beddi marcati. I fiora sò chjuchi, di culori rusulinu pallidu à biancu, ragruppati in gaspi à l'ascedda di i fogli. I frutti sò capsuli tondi cuntinendu numarosi graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Malva parviflora hè urighjinaria d'Aurasia, ma s'hè largamenti sparta in u mondu sanu par via di u so adattamentu à diffarenti climi. Omu a trova par u più in i righjoni timparati è subtrupicali, u longu di i stradona, in i giardini, i campi cultivati è i tarreni abbandunati.

Malva parviflora hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa pianta annuali si ripraduci da graneddi. I fiora sò inamacati da l'insetti, in particulari l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò spargugliati da u ventu è poni firmà campivi in a terra mentri parechji anni. Malva parviflora cresci prestu è pò fiuriscia tuttu l'annu in i climi favurevuli.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Malva parviflora hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Malva rotundifolia, Malva mauritiana, Malva sylvestris var. parviflora. 'Ssi noma sò stati usati in u passatu par disignà variazioni di 'ssa pianta, ma sò avà cunsidarati com'è sinonimi di Malva parviflora.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Malva parviflora hè cunsidarata com'è una gattiva arba in numarosi paesi par causa di a so capacità à prupagà si prestu è à fà cuncurrenza à i culturi. Eppuri, hà ancu i usi midicinali è culinarii. Certi studii ani musciatu chì 'ssa pianta pussedi prubità antiussidanti è antinfiammatorii. A so cunsirvazioni hè dunqua impurtanti par prisirvà i so benefizii putinziali.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]