Lythrum hyssopifolia

À prupositu di Wikipedia
Lythrum hyssopifolia
Lythrum hyssopifolia
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Myrtales
Famiglia Lythraceae
Generu Lythrum
Nome binuminale
Lythrum hyssopifolia
Carl Linnaeus, 1753

Lythrum hyssopifolia hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Lythraceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Lythrum hyssopifolia hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Lythraceae. Si caratterizeghja da a so piccula taglia, aghjunghjendu di regula trà 10 è 40 centimi d'altura. I so piccioli sò smilzi è dritti, purtendu casce opposte, strette è lanceulate. I fiori di Lythrum hyssopifolia sò chjuchi è ragruppati in gaspe terminale, di culore rusulatu à viulinu. 'Ssa pianta sgaghja una picculu odore aggradevule.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Lythrum hyssopifolia hè originaria d'Europa, ma si hè ancu sparta in altre rigione di u mondu, in particulare in America suprana è in Australia. Priferisce l'ambienti umiti tali i paduli, e sponde di i corsi d'acqua è e pratuline inundevule. Omu a pò truvà à altitudine andendu sinu à 2000 metri.

Lythrum hyssopifolia hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Lythrum hyssopifolia hè una pianta à fiuritura estiva. Fiurisce di regula da ghjunghju à sittembre, pruducendu numerosi granelli. 'Ssa spezia si riproduce per u più in via sessuata, ma pò ancu diffonde si in via vegetativa grazia à i so rizomi. I fiori di Lythrum hyssopifolia sò impullinati da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Lythrum hyssopifolia hè u nome scentificu accittatu di 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Lythrum hyssopifolium. U generu Lythrum cumprende circa 40 spezie, frà e quale certe sò imprudate à fine medicinale o ornamentale.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Lythrum hyssopifolia ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè relativamente cumuna in a so area di ripartizione è ùn face micca l'ogettu di misure di cunsirvazione specifiche. Eppuru, cum'è per tutte e spezie vegetale, hè impurtante di prisirvà u so ambiente naturale è di limità e pirturbazione antropiche chì puderianu affittà a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]