Lysimachia arvensis

À prupositu di Wikipedia
Lysimachia arvensis
Lysimachia arvensis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Ericales
Famiglia Primulaceae
Generu Lysimachia
Nome binuminale
Lysimachia arvensis
Carl Linnaeus, 1753

Lysimachia arvensis hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Primulaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Lysimachia arvensis hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Primulacées. Si caratterizeghja da i so piccioli ritti, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E so foglie sò opposte, lanceulate è appena dentate annantu à i bordi. I fiori di Lysimachia arvensis sò gialli, à forma di imbutu è ragruppati in gaspe terminale.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè originaria d'Europa è d'Asia occidentale. Omu a trova per u più in e pratuline, i campi, l'arici di fureste è i bordi di stradelli. Lysimachia arvensis hè ancu naturalizata in certe rigione d'America suprana.

Lysimachia arvensis hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Lysimachia arvensis hè una pianta à crescita rapida chì fiurisce da ghjunghju à sittembre. Si prupaga per u più da i so granelli, chì sò spergugliati da u ventu. 'Ssa spezia hè ancu capace à riproduce si per via di frammintazione di i so rizomi. Priferisce e terre umite è ricche di nutrimenti, ma pò ancu adattà si à cundizione più secche.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Lysimachia arvensis hè u nome scentificu accittatu di 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Anagallis arvensis, Anagallis arvensis var. arvensis, Anagallis arvensis var. caerulea, Anagallis arvensis var. coerulea, Anagallis arvensis var. grandiflora, Anagallis arvensis var. latifolia, Anagallis arvensis var. lutea, Anagallis arvensis var. minor, Anagallis arvensis var. vulgaris.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Lysimachia arvensis hè cunsiderata cum'è una spezia invadente in certe rigione induv'ella hè stata introdutta. A so espansione rapida pò caghjunà a sparizione d'altre spezie indigene. Eppuru, in a so area di ripartizione d'origine, 'ssa pianta ùn hè micca cunsiderata cum'è minacciata. Hè ricumandatu di surviglià è di cuntrullà a so prupagazione in e rigione induv'ella hè invasiva cù u fine di prisirvà l'equilibriu eculogicu lucale.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]