Lymnocryptes minimus

À prupositu di Wikipedia
U biccazzinu padulanu
Lymnocryptes minimus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Charadriiformes
Famiglia Scolopacidae
Generu Lymnocryptes
Nome binuminale
Lymnocryptes minimus
Morten Thrane Brünnich, 1764

U biccazzinu padulanu (Lymnocryptes minimus) hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di i Scolopacidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

U biccazzinu padulanu hè un picculu acellu appartinendu à a famiglia di i Scolopacidae. Hè u solu membru di u generu Lymnocryptes. Di piccula taglia, Lymnocryptes minimus misura à l'incirca 23 à 27 cm di lunghezza è pesa trà 33 è 73 g. Prisenta un prufilu tozzu incù un collu cortu è un longu bizzicu pinzutu, appena incurvatu à l'inghjò. E so zampe sò corte è robuste, adatte à a marchja in i mezi umiti. U piumaghju di Lymnocryptes minimus hè critticu, brunu o olivastru incù strie più chjare annantu à u corpu è u sottu. A testa hè marcata di fasce brune è grisge, è u bizzicu prisenta una fascia nera trasversale.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

U biccazzinu padulanu hè una spezia circumbureale, prisente in e rigione timperate è bureale d'Eurasia è d'America suprana. In Eurasia, u biccazzinu padulanu si riproduce in e zone umite di a Scandinavia, di a Russia è di l'Asia cintrale. In America suprana, si riproduce in e zone umite di l'Alaska, di u Canada è di i Stati Uniti. E pupulazione nurdinche migranu ver'di u sudu mentre l'inguernu, aghjunghjendu l'Africa trupicale è l'Asia di u sudestu.

U biccazzinu padulanu hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

U biccazzinu padulanu si ciba per u più d'invertebrati ch'ellu trova bulichendu in a fanga di e zone umite. Hè un acellu discretu è sulitariu, è passa a maiò parte di u so tempu à piattà si in a canna o in erbe alte. Hè attivu per u più à l'abbrucata è à l'alba. Lymnocryptes minimus custruisce u so nidu in pianu, in una depressione piatta sottu à un machjone o un toppu d'erba. A femina dipone da 4 à 6 ovi verdicci o brunicci, ch'ella cova mentre circa 22 ghjorni. I ghjovani Lymnocryptes minimus sò nidifughi è chettanu u nidu pocu dopu a sbucciata. Sò capace à bulà à l'età da 5 à 6 simane.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Lymnocryptes minimus hè statu discrittu per a prima volta da u zoologistu danese Morten Thrane Brünnich in u 1764. U so nome scentificu, Lymnocryptes minimus, hè derivatu da u grecu anticu, limne significhendu padulu è kruptos significhendu piattu. U biccazzinu padulanu hè qualchì volta statu cunsideratu cum'è una sottuspezia di a biccazzu (Scolopax rusticola), ma hè avà di regula cunsideratu cum'è una spezia distinta per causa di e so differenze morfulogiche è cumportamentale.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

U biccazzinu padulanu hè una spezia cumuna è largamente sparta, è ùn hè micca cunsideratu cum'è minacciatu d'estinzione. Eppuru, hè suscettibile d'esse affittatu da a distruzzione è a digradazione di i so ambienti umiti. E pupulazione nurdinche ponu dinù esse vulnerabile à i cambiamenti climatichi.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]