Lycaena phlaeas

À prupositu di Wikipedia
Lycaena phlaeas
Lycaena phlaeas
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Lepidoptera
Famiglia Lycaenidae
Genaru Lycaena
Nomu binuminali
Lycaena phlaeas
Jacob Hübner, 1824

Lycaena phlaeas hè una spezia di sbarrabattula chì faci parti di a famiglia di i Lycaenidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Lycaena phlaeas hè una sbarabattula di piccula taglia appartinendu à a famiglia di i Lycaenidae. L'ali di 'ssa spezia misurani di regula trà 2 è 3 centimi di largura. I masci ani un culori arancinu vivu incù tacchi neri annantu à l'ali supiriori, mentri chì i femini sò più scuri incù tacchi turchini annantu à l'ali pustiriori.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Lycaena phlaeas hè largamenti spartu in Auropa, in Asia è in America subrana. Omu u trova in una grandi varietà d'ambienti, tali i pratulini, i giardini, l'arici di furesti è i zoni urbani. 'Ssa spezia hà ancu statu intradutta in certi righjoni d'Australia.

Lycaena phlaeas hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Lycaena phlaeas hè un sbarabattula diurna chì bula par u più da maghju à sittembri. L'adulti si cibani di u nettaru di i fiora, in particulari u cardu è u trifogliulu. I femini ponini i so ova annantu à i pianti ospiti, chì sò par u più liguminosi, tali a luserna è u trifogliulu. I bruchi si nutriscini di i fogli di 'ssi pianti prima di trasfurmà si in crisalidi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Lycaena phlaeas hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma, tali Cupido phlaeas è Rusticus phlaeas. 'Ssi noma sò cunsidarati com'è sinonimi di Lycaena phlaeas.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Lycaena phlaeas hè una spezia rilativamenti cumuna è ùn hè micca cunsidaratu com'è essendu in priculu. Eppuri, com'è sbarabattuli, hè sensibuli à i cambiamenti di u so ambienti, tali a distruzzioni di i pratulini è a diminuzioni di i fiora salvatichi. A cunsirvazioni di l'ambienti naturali è a prisirvazioni di i pianti ospiti sò dunqua escinziali pà assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Farfalle diurne è Zygene di Corsica, Corti: Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]