Lumaca d'Aiacciu

À prupositu di Wikipedia
A lumaca d'Aiacciu
Thyrrenaria ceratina
Classificazioni scentifica
Regnu Animalia
Divisioni Mollusca
Classa Gastropoda
Ordini Pulmonata
Famiglia Helicidae
Genaru Tyrrhenaria
Nomu binuminali
Helix ceratina
Linnaeus, 1753

A Lumaca d'Aiacciu (o Sammartinu d'Aiacciu) (Tyrrhenaria ceratina) hè una spezia di lumaca chì faci parti di a famiglia di l'Helicidae. Ùn si trova cà in Corsica. In particulari, a lumaca d'Aiacciu ùn si trova cà à un solu locu in Corsica: daretu à a piaghja di Campu di Loru, vicinu à l'aeroportu d'Aiacciu. Attualmenti, hè un di i più lumachi rari minacciati di sparizioni. Soprapiù, a lumaca d'Aiacciu hè u solu riprisintanti di u genaru Tyrrhenaria. A lumaca d'Aiacciu hè prutetta da l'arristatu di u 7 uttrovi 1992. Hè cunsidarata dinò com'è "in priculu criticu d'estinzioni" annantu à a lista rossa di l'IUCN.

Dui sinonimi di Thyrrenaria ceratina sò:

  • Helix ceratina Shuttleworth, 1843
  • Helix tristis Pfeiffer, 1845

A chjoppula di a lumaca d'Aiacciu s'assumiglia à quidda di a lumaca cumuna (Helix aspersa). Ma a chjoppula di a spezia corsa hè bedda più chjuca.


À i ghjorna d'oghji, a lumaca d'Aiacciu ùn si trova più cà annantu à una striscia litturali di circa sei ettari, da quandi à a piaghja di u Ricantu, in Aiacciu. Dipoi chì eddu hè stata mintuvata in a littaratura scentifica in 1843 (Shuttleworth 1843), a lumaca d'Aiacciu ùn hè più stata ussirvata cà quà, in u Ricantu. À tempi antichi inveci, vali à dì dipoi a mittà di u seculu XIX, a lumaca d'Aiacciu si stindia annantu una striscia di terra più impurtanti, di circa cinquanta ettari (Bouchet è al. 1997). Difatti, à l'ebbica neulitica, a lumaca d'Aiacciu era arrighjunata in parechji loca in Corsica, in particulari versu Bunifaziu è Bastia.

U curu (a ghjinestra di Salzmann)

A lumaca d'Aiacciu sorti di notti, o di ghjornu quand'è u tempu hè piuviosu. D'istatina, stà più fondu in a rena, insin'à 60 cm. Si nutrisici, pa u più, di i casci, i fiori di u curu (a ghjinestra di Salzmann), è dinò di murzu.

A lumaca d'Aiacciu s'accopia da a fini d'aostu à mezu uttrovi. Calchì ghornu dopu à l'accupiamentu, uni pochi d'ova, sò sposti in a rena, in un ciottulu. Nascini à u capu di 15 à 16 ghjorna. I ghjovani chettani u nidu sottu terra dopu quindici o vinti ghjorna, è poni essa dopu ussirvati fora. Diventani adulti à u capu di dui o quattru anni. A lumaca d'Aiacciu pò campà sin'à deci anni.

Rifarenzi[mudificà | edità a fonte]

  • Bouchet, P., Ripken, R. & Recorbet, B. (1997). Redécouverte de l'escargot de Corse Helix ceratina au bord de l'extinction. Revue d'Ecologie (La Terre et la Vie), 52 : 97-111.
  • P. Bouchet, T. Ripken & B. Recorbet. « Conservation of a narrow-range mediterranean island endemic, Helix ceratina from Corsica », in Journal of Conchology Special Publication 2, 1998, p. 205-208. Tyrrhenaria ceratina (Shuttleworth, 1843)
  • Shuttleworth, R.J. (1843). Über die Land- und Süsswasser-Mollusken von Corsica. Mittheilungen der Naturforschenden Gesellschaft, Bern, 1843 (2/3) : 9-21
  • Gargominy, O., Bouchet, P. & Ripken, T.E.J. (1999). Tyrrhenaria ceratina. In Muséum national d'Histoire naturelle (Ed.) (2004). Invintariu naziunali di u Patrimoniu naturali. [1] (in francesu)

Liami[mudificà | edità a fonte]