Linum catharticum

À prupositu di Wikipedia
Linum catharticum
Linum catharticum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malpighiales
Famiglia Linaceae
Generu Linum
Nome binuminale
Linum catharticum
Carl Linnaeus, 1753

Linum catharticum hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Linaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Linum catharticum, ancu cunnisciutu sottu à u nome cumunu di linu purgativu, hè una piccula pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di e Linaceae. Misura di regula trà 10 è 30 centimi d'altezza è pussede piccioli smilzi è ramificati. E so casce sò lineare, strette è disposte di manera opposta longu à u picciolu. I fiori di 'ssa pianta sò chjuchi, bianchi è ragruppati in gaspe terminale. Sò caratterizate da i so cinque petali è e so numerose stamine.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

U linu purgativu hè originariu d'Europa è d'Asia occidentale, ma s'hè da tandu spartu in numerose rigione di u mondu. Omu u trova in particulare in America suprana, in Australia è in Nova Zelanda. 'Ssa pianta priferisce e terre calcarie è l'ambienti aperti tali e pratuline, i scarsali è l'arici di fureste.

Linum catharticum hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Linum catharticum hè una pianta annuale chì fiurisce di regula da maghju à aostu. Si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu. 'Ssa pianta hà una crescita rapida è pò culunizà prestu nuvelli ambienti. Hè ancu capace à fecundà da per ella, ciò chì prupizia a so riproduzione. U linu purgativu hè una pianta adatta à e terre povere in nutrimenti è tullereghja bè e cundizione di sicchina.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Linum catharticum hè u nome scentificu accittatu per 'ssa pianta. Esistenu eppuru uni pochi di sinonimi chì sò stati imprudati in u passatu, tali Linum catharticum var. angustifolium è Linum catharticum var. montanum.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

U linu purgativu ùn hè micca cunsideratu cum'è una spezia minacciata. Hè largamente spartu è a so pupulazione hè stabile in numerose rigione. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà l'ambienti induve 'ssa pianta si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]