Lethwei

À prupositu di Wikipedia
Parcussione di a bracciu upposta cum'è pruvucazione à u fini di u "lethwei-yei"

U celebri pughjilatu birmanu si chjama lethwei o Myanma yuya louvi (Myanmar traditional boxing in inglese). A so versione spurtiva hè ancu chjamata da l'annati 1960: bando kick-boxing.

Definizione[mudificà | edità a fonte]

Ista famosa pratica di scherma di i mani è di i pedi nudi risalirebbe a u IIIinmu seculu quandu i munaci vulevanu intrattene si è difende si. Hè un pughjilatu "dettu marziali" quali prende in prestitu à l'eredità tecnica da u guerreru birmanu tutta a so panoplia di strateghi. Divintu pupulari à partiri da u XIinmu seculu sottu i Ri Anawratha, incù cumbattimenti interetnici senza nessune regule è di una viulenza senza misura cumune. U modu d'affruntà si hè moltu spezificu, tenendu moltu spessu di u cumpurtamentu animali è somiglia solamente di moltu luntanu à altre pratiche urentali.

Regulamentu: u pughjilatu birmanu o "superlativu" di i pughjilati[mudificà | edità a fonte]

Ancestralmente, l'uppusizione hè diretta da dui arbitri è si svolga in un cerchju duva ogni forma di parcussione è di pruiezione hè auturizzata. L'era muderna hà intrudottu i regule di u pughjilatu uccidentali, particularmente i guanti, i prutezioni, i round è u ring. U panel tecnicu di u cumbattenti hè moltu largu è i cumpurtamenti s'ispiranoi à l'altre pratiche di cumbattimentu di a Birmania. Si truvanu numerose azzioni spettaculari particularmente i tecniche vulanti (calciu in volu, colpu di ghjinochju è di ovitu in volu), è tecniche in marcia di scala (calciu è colpu di ghjinochju). In u passatu, u pugilatu birmanu tradiziunali era l'antitesi di Thaing, pà u so aspettu brutali è primariu. Oghji, ùn hè cusì, puichè urganizzatu in i cundizioni muderne, pò esse piacevole à vede.

Tecnica di fà ganciu in lethwei mudernu

Caratteristiche tecniche: "tuttu u corpu hè un'arma"[mudificà | edità a fonte]

Nove tecniche tradiziunali cumpugnonu a pratica di u pughjlatu birmanu. I caratteristiche tecniche di u lethwei tengonu tri cumpunenti principali, l'armi usate, i scopi mirati è i distanze di cumbattimentu. Truviamu:

  1. un'utilizzazione di tuttu l'arsenali curpurali dispunibili, di parcussione è di pruiezione (nove armi principali: craniu, dui pugni, dui oviti, dui ghjinochja è dui pedi),
  2. a ricerca di parcussione di l'insemi di u corpu avversu,
  3. a ghjestione di tre distanze di cumbattimentu: distanza lunga (in particulari di calciu), distanza media (colpi di ghjinochju, pugnu è ovitu), corpu à corpu (prese è pruiezioni).

Da un puntu di vista strateghjica, è pà esse facilmente ricurdatu, un insemi di principi hè decrecatu. Pà esempiu, truviamu i principii siguenti:

  1. culpisce l'armi avverse prima d'attacà si a u centru di u corpu (ex.: scossa in colpu di testa in u muscolu in stessu tempu di un colpu di pugnu circulari avversu o parcussione di a coscia avversa in calciu frustratu (fr. fouetté) in uccassione di un'uffensiva in calciu circolari in linea mediana),
  2. i pruiezioni hannu à effettuà si in u spaziu vicinu pà purtà una parcussione immediata in arrivandu a u solu,
  3. utilizzà i strateghje di l'animali di u thaing (ex. parcussione in i membri inferiscei avversi di tipu cinghiali, o colpu di zampa di tipu pantera in i braccia avversi pà aprisce si un caminu versu i scopi, o scupaturu rutativu di a tigre in un'uffensiva in calciu à a faccia).
Parcussione di a coscia avversa

Particularità culturali di u lethwei[mudificà | edità a fonte]

Tradiziunalmente u cumbattimentu si svolghje in un cerchju. In i villaghji birmani, ancora à u XXIinmu seculu, quissu cumbattimentu hà mentenutu u so caratteri ancestrali. Solu l'apparizione di un ring uccidentali è di i divisioni sembra esse signu di mudernità.

L'incontru hè direttu da dui arbitri, pà pute megliu separà i prutagunisti, è hè evaluatu da sei ghjudici. Tutte i tecniche sò auturizzate, si pò culpisce un omu in terra. I pughjili cumbattonu durante i partite moltu lunghe. I round sò intervallati da riposi cumpleti durante quali si svulgonu altri incontri.

L'attrezzatura hè summaria, portu di i pantaluncini di pughjilatu, mani bandate, noce di coccu in modu di prutezione ghjenitale, curreghja di coiu frà i denti. Finora, tanti pughjili birmani si tatuanu u troncu è i ghjamba. Si pò vede, à qualchì, i so vittorie, à altri di i rippresentazioni d'animali (aquila, cobra, pantera, tigre, ecc.) simbulizzandu forza è curaghju.

U lethwei-yei[mudificà | edità a fonte]

Danza guerrera esiguita à l'iniziu di cumbattimentu, pà dimustrà abilità è curaghju. À a fini di a danza, i braccia incruciate u pughjile si culpisce ognuna di i so spalle incù a manu upposta in modu da annuncià chì hè prontu à cumbatte. Una danza di vittoria hè ancu esiguita dopu a dezisione di i ghjudici.

Danza prima di u cumbattimentu

U let-khamaungnkhat[mudificà | edità a fonte]

Prezentazione di l'armi usate durante u cumbattimentu di lethwei, da u pughjili stessu. Culpisce di a so manu aparta l'arma upposta. A prezentazione s'effettua dà l'altu in bassu, inizialmente coi pugni è i oviti, poi i ghjinochja è infini di pedi.

Vede ancu[mudificà | edità a fonte]

  • Bando, philosophy, principles and practice, M.Gyi, IST edition, 2000
  • Burmese bando boxing, M.Gyi, Ed. R.Maxwell, Baltimore (Baltimora), 1978
  • Comprehensive Asian Fighting arts, D.F.Draeger and R.W.Smith, E. Kodansha, Tokyo, 1969
  • Traditional burmese boxing, Z.Rebac, Ed. Paladin Press, Boulder, 2003
  • Lethwei Martial Couderette, Ginger Edition, 2017

Liami esterni[mudificà | edità a fonte]