Leptidea sinapis

À prupositu di Wikipedia
Leptidea sinapis
Leptidea sinapis
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Lepidoptera
Famiglia Pieridae
Genaru Leptidea
Nomu binuminali
Leptidea sinapis
Jacob Hübner, 1824

Leptidea sinapis hè una spezia di sbarrabattula chì faci parti di a famiglia di i Pieridae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Leptidea sinapis hè una sbarabattula di taglia media appartinendu à a famiglia di i Pieridae. L'ali di 'ssa spezia misurani à l'incirca 3 à 4 centimi di largura. I masci è i femini prisentani diffarenzi di culurazioni. I masci t'ani l'ali bianchi incù i tacchi neri annantu à i bordi, mentri chì i femini t'ani l'ali più scuri incù i tacchi più chjari. U corpu di 'ssa sbarabattula hè smilzu è lungarinu, incù antenni fini è zampi magri.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Leptidea sinapis hè largamenti spartu in Auropa, da u nordu di a Spagna insin'à a Scandinavia. Omu u trova ancu in Asia, in particulari in Siberia è in Mongulia. 'Ssa spezia prifirisci l'ambienti aparti tali i pratulini, i campi è l'arici di furesti. Hè à spessu ussirvatu vicinu à i fiora, nutriscendu si di u nettaru di i pianti.

Leptidea sinapis hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Leptidea sinapis hè un sbarabattula diurna chì bula par u più da maghju à sittembri. L'adulti si cibani di u nettaru di i fiora, in particulari di i fiora di trifogliulu, di radichju è di cardu. I femini ponini i so ova annantu à i casci di i pianti ospiti, chì sò par u più crucifari tali a mustarda salvatica è u carbusgiu. I bruchi si sviloppani prestu è si nutriscini di i fogli di 'ssi pianti. Dopu à parechji muti, si trasformani in crisalidi, da induva emerghjarani i sbarabattuli adulti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Leptidea sinapis hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi: Pieris sinapis è Leptidea reali.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Leptidea sinapis hè una spezia rilativamenti cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata. Eppuri, certi pupulazioni lucali poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'agricultura intinsiva è à l'urbanisazioni criscenti. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i pratulini è i zoni aparti induva 'ssa spezia si trova, cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Farfalle diurne è Zygene di Corsica, Corti: Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]