Legousia hybrida

À prupositu di Wikipedia
Legousia hybrida
Legousia hybrida
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asterales
Famiglia Campanulaceae
Genaru Legousia
Nomu binuminali
Legousia hybrida
Karl Fritsch, 1907

Legousia hybrida hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Campanulaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Legousia hybrida hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Campanulaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 20 à 40 centimi. I casci sò upposti, uvali à lanceulati, incù marghjini dintati. I fiora, di culori turchinu o viulinu, sò ragruppati in infiuriscenzi à forma di gaspi. Ogni fiori prisenta cinqui pitali saldati à forma di campana, furmendu una curolla carattaristica di a famiglia di i Campanulaceae.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Legousia hybrida hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni timparati, in particulari in Francia, in iSpagna, in Italia è in Grandi Brittagna. Cresci di regula in i pratulini, l'arici di furesti è i zoni umiti.

Legousia hybrida hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia si ripraduci par u più par via di graneddi. A fiuritura hà locu da maghju à sittembri, attirendu l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I frutti sò capsuli cuntinendu numarosi picculi graneddi. Legousia hybrida hè una pianta adatta à diffarenti tipi di terri, ma prifirisci i terri beddi assiccati è ricchi di materia urganica.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Legousia hybrida hè ancu cunnisciuta sottu u nomu di Campanula hybrida. Hè stata discritta par a prima volta da u butanistu francesu Jean-Baptiste Lamarck in u 1785. 'Ssa spezia apparteni à u genaru Legousia, chì cumprendi parechji altri spezii simili, tali Legousia falcata è Legousia speculum-veneris.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Legousia hybrida ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni è ùn faci micca l'ughjettu di misuri di cunsirvazioni spicifichi. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali par via di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva pò custituiscia una minaccia par 'ssa pianta. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i pratulini è i zoni umiti ind'edda si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]