Latti

À prupositu di Wikipedia
Un bichjeri di latti

U latti (o latte) hè u liquitu chì hè pruduttu da i ghjanduli mammarii da i femmini di i mammiferi. U latti servi par nutriscia i chjuchi duranti i primi fasi di a so vita.

U latti com'è alimentu[mudificà | edità a fonte]

Dapoi l'antichità, l'essaru umanu consumma u latti di pecura, di vacca è ancu di capra. 'Ssi tipi di latti di urigina animali sò chjamati à sustituiscia si à u latti maternu.

U latti hè un'emulsioni di materii grassi è d'acqua chì cunteni zucchari, pruteini, sustanzi azutati non pruteichi, sali minerali, vitamini è numarosi enzimi.

Compusizioni di u latti[mudificà | edità a fonte]

Compusizioni di u latti animali
Latti di ... % acqua % proteini % lattosiu % grassi % sali Valori energeticu
vacca 87,47 3,51 4,92 3,68 0,74 729 kcal/kg
pecura 82,70 6,10 4,60 5,80 0,80 980 kcal/kg
capra 85,50 4,00 5,00 4,80 0,70 790 kcal/kg

Quandu si parla di "latti", in generali si intendi quiddu vaccinu; ma quiddu di ogni animali t'hà a so compusizioni propria.

Citazioni[mudificà | edità a fonte]

Accadi chì u latti fussi mintuvatu in a cultur corsa. par esempiu in i sprissioni:

  • Ùn veda mancu u corbu in u latti: Ùn vedi mancu u corbu in u latti!.
  • surviglià à calchissia com'è u latti annantu à u focu

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]