Lasius platythorax

À prupositu di Wikipedia
Lasius platythorax
Lasius platythorax
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Hymenoptera
Famiglia Formicidae
Genaru Lasius
Nomu binuminali
Lasius platythorax
Carl Linnaeus, 1758

Lasius platythorax hè una spezia di furmicula chì faci parti di a famiglia di i Formicidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Lasius platythorax hè una spezia di furmicula appartinendu à a famiglia di i Formicidae. L'uvrieri di 'ssa spezia misurani trà 2,5 è 4 millimitri di lunghezza. Ani un culori brunu chjaru à brunu scuru è u so corpu hè ricupartu di pela fini. L'uvrieri ani una testa abbastanza larga riguardu à u so corpu, da induva u nomu spicificu platythorax chì significheghja largu turaci in grecu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Lasius platythorax hè una spezia endemica di l'Auropa. Omu a trova par u più in i righjoni timparati di u cuntinenti, in particulari in Francia, in Alimagna, in iSpagna è in Italia. 'Ssa spezia prifirisci l'ambienti aparti tali i pratulini, i campi è l'arici di furesti.

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Lasius platythorax hè una spezia suciali, chì vivi in culonii cumposti da parechji migliaii d'individui. I culonii sò di regula suttarranii, incù nidi situati in a terra. L'uvrieri sò rispunsevuli di a ricerca di nutrimentu, di a custruzzioni è di l'intrattinimentu di u nidu, mentri chì a maestra s'incaricheghja di a ripruduzioni.

'Ssa spezia si ciba par u più di sustanzi dolci, tali u milastru produttu da a tampa. L'uvrieri cullettani ancu insetti morti è i graneddi pà cumplittà u so rigimu alimintari. Lasius platythorax hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Lasius platythorax hè stata discrittu par a prima volta da l'entumologu austriacu Gustav Mayr in u 1855. Hè ancu cunnisciutu sottu à u sinonimu Lasius alienus. 'Ssa spezia faci parti genaru Lasius, chì ragruppa numarosi spezii di furmiculi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Lasius platythorax hè una spezia cumuna è largamenti sparta in Auropa. Ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, com'è tutti i spezii di furmiculi, ghjoca un rollu impurtanti in l'ecusistemi in quant'è pridatori è in participanti à a dispersioni di i graneddi. Hè dunqua escinziali di prisirvà u so ambienti naturali pà assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Rumsaïs B., Colindre L., Wegnez P., Galkowski C. & Colin T., Atlante di e furmicule di Corsica, Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2018

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Rumsaïs è altri (2018).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]