Lactuca serriola

À prupositu di Wikipedia
Lactuca serriola
Lactuca serriola
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asterales
Famiglia Asteraceae
Genaru Lactuca
Nomu binuminali
Lactuca serriola
Carl Linnaeus, 1756

Lactuca serriola hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Asteraceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Lactuca serriola hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si distingui par via di i so fogli verdi è dintati, chì formani una rusetta basali. I piccioli ritti poni aghjunghja un'altezza da 1 à 2 metri. I fiora giaddi ragruppati in capulini sò carattaristichi di 'ssa spezia.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Lactuca serriola hè urighjinaria d'Aurasia, ma si hè sparta in numarosi righjoni di u mondu. Omu a trova par u più in i zoni timparati, in particulari in Auropa, in Asia è in America subrana. Si sviloppa à spessu in i pratulini, i campi, i bordi di stradonu è i tarreni abbandunati.

Lactuca serriola hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa pianta annuali si ripraduci par via di graneddi. A fiuritura hà locu da ghjugnu à sittembri, è i graneddi sò spargugliati da u ventu. Lactuca serriola hè una spezia piuniera, capaci à culunizà prestu i tarreni disturbati. Hè ancu risistenti à a sicchina è pò adattà si à diffarenti tipi di terri.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Lactuca serriola hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma, tali Lactuca scariola o Lactuca muralis. 'Ssi sinonimi sò apradati in certi opari di rifirimentu o siont'è i classifichi rigiunali.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Lactuca serriola hè cunsidarata com'è una spezia invadenti in certi righjoni ind'edda hè stata intradutta. U so putenziali di dispersioni rapita pò caghjunà una cuncurrenza incù i spezii indigeni. Eppuri, ghjoca ancu un rollu eculogicu arrichendu u cibu è un ambienti à certi spezii d'insetti è d'aceddi. A cunsirvazioni di 'ssa spezia devi dunqua essa valutata sicondu u so impattu annantu à l'ecusistemi lucali.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]