Kickxia elatine

À prupositu di Wikipedia
Kickxia elatine
Kickxia elatine
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Pinopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Plantaginaceae
Genaru Kickxia
Nomu binuminali
Kickxia elatine
Karl Fritsch, 1897

Kickxia elatine hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Plantaginaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Kickxia elatine hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Scrophulariaceae. Hè carattarizata da i piccioli smilzi è ramificati pudendu aghjunghja un'altezza da 10 à 30 centimi. I so casci sò upposti, uvali è appena dintati annantu à i bordi. I fiora di Kickxia elatine sò chjuchi, di culori giaddu vivu, è ragruppati in gaspi à l'ascedda di i fogli. 'Ssa pianta prisenta un'apparenza diddicata è eleganti.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Kickxia elatine hè urighjinaria d'Auropa, ma si hè ancu sparta in altri righjoni di u mondu, in particulari in America subrana è in Asia. Prifirisci i terri umiti è ricchi di nutrimenti, tali i pratulini, i bordi di corsi d'acqua è i zoni disturbati. Si pò truvà la in i righjoni timparati è subtrupicali.

Kickxia elatine hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Kickxia elatine hè una pianta annuali chì si ripraduci par via di graneddi. Fiurisci da maghju à sittembri, pruducendu numarosi fiora chì attirani l'insetti inamacatori, tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò spargugliati da u ventu è poni ancu essa traspurtati da l'animali o l'essari. 'Ssa pianta hà una crescita rapita è pò culunizà prestu di nuveddi zoni.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Kickxia elatine hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa pianta, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma, tali Linaria elatine è Kickxia spuria. 'Ssi noma sò cunsidarati com'è sinonimi di Kickxia elatine.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Kickxia elatine hè una pianta cumuna è largamenti sparta, è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, com'è edda priferi l'ambienti disturbati, pò essa minacciata da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni umiti è i pratulini induva 'ssa pianta si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]