Juncus tenageia

À prupositu di Wikipedia
Juncus tenageia
Juncus tenageia
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordini Juncales
Famiglia Juncaceae
Genaru Juncus
Nomu binuminali
Juncus tenageia
Ehrh. ex L.f. , 1782

Juncus tenageia hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Juncaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Juncus tenageia hè una pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Juncaceae. Hè ancu cunnisciuta sottu à i noma cumuni di ghjuncu graziosu o di ghjuncu à infiuriscenza simplicia. 'Ssa spezia hè carattarizata da u so picciolu finu è cilindrica, aghjunghjendu di regula un'altezza da 20 à 60 centimi. I casci di Juncus tenageia sò ridutti à picculi scagli bruni situati à a basa di a pianta.

L'infiuriscenzi di Juncus tenageia sò i spighi sulitarii, cumposti da fiurareddi virdicci ragruppati à l'estremità di u picciolu. Ogni fiori hè discretu, incù picculi brattei lanceulati. A fiuritura di 'ssa pianta si pruduci di regula d'istatina, trà i mesa di ghjugnu è d'aostu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Juncus tenageia hè par u più spartu in Auropa, induva eddu hè prisenti in numarosi paesi tali a Francia, u Regnu Unitu, l'Alimagna, a Spagna, l'Italia è d'altri righjoni timparati. Omu u trova ancu in Africa di u Nordu è in Asia uccidentali. 'Ssa pianta hà una prifarenza pà l'ambienti umiti, tali i zoni padulosi, i spondi di i vadini, i paduli è i pratulini inundevuli.

Juncus tenageia hè prisenti in Corsica.[1]

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bench'è Juncus tenageia ùn fussi micca cunsidaratu com'è una spezia minacciata à a scala mundiali, certi pupulazioni lucali poni essa vulnerevuli par causa di a perdita d'ambienti umiti caghjunata da l'urbanisazioni è l'agricultura intinsiva. Hè impurtanti di pruteghja i zoni naturali induva 'ssa pianta si trova cù u fini di prisirvà a so diversità genetica è u so rollu eculogicu.

Parechji misuri di cunsirvazioni poni essa missi in campu pà assicurà a sopravvivenza di Juncus tenageia. Hè escinziali di prisirvà i zoni umiti è di prumova pratichi agriculi durevuli chì minimizeghjani l'impatti annantu à 'ssi ecusistemi sensibuli. A sinsibilisazioni di u publicu à l'impurtanza di l'ambienti umiti è à a prisirvazioni di a biudiversità hè ancu cruciali par incuraghjiscia una gistioni rispunsevuli di 'ssi mezi.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).