Juncus gerardii

À prupositu di Wikipedia
Juncus gerardii
Juncus gerardii
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordini Juncales
Famiglia Juncaceae
Genaru Juncus
Nomu binuminali
Juncus gerardii
Loisel. , 1809

Juncus gerardii hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Juncaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Juncus gerardii hè una pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Juncaceae. Hè carattarizata da i piccioli dritti, cilindrichi è cavi, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 70 centimi. I casci sò liniari, di culori verdi vivu, è misurani trà 5 è 15 centimi di lunghezza. L'infiuriscenzi sò cumposti da fiurareddi ragruppati in gaspi terminali densi. Ogni fiori prisenta trè tepali bruni o russicci, trè stamini è un uvariu supiriori.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Juncus gerardii hè par u più scumpartuta in i righjoni mediterranii, in particulari in iSpagna, in Italia è in Grecia. Hè una pianta adatta à i terri umiti, si scontra à spessu in i paduli, i pratulini umiti è i zoni padulosi. Pò ancu crescia in i fussetti è u longu di i corsi d'acqua à ghjettu lentu.

'Ssa spezia hè prisenti in Corsica. [1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Juncus gerardi hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più in via vegetativa, grazia à i so rizomi suttarranii. Pò ancu ripraducia si par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu o l'acqua. 'Ssa spezia hè adattata à i mezi umiti è tullareghja cundizioni di terri povari in nutrimenti. Ghjoca un rollu impurtanti in l'ecusistema arrichendu un ambienti è una fonti di nutrimentu par numarosi spezii animali.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Juncus gerardii hè stata discritta par a prima volta da u butanistu francesu Antoine Gérard in u 1842. Apparteni à u genaru Juncus, chì ragruppa numarosi spezii di ghjunchi. 'Ssa pianta hè calchì volta cunsidarata com'è una sottuspezia di Juncus effusus, ma i studii ricenti ani musciatu diffarenzi significativi trà i dui spezii.

Sinonimi evintuali : Juncus effusus subsp. gerardii.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Juncus gerardii ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata à u liveddu mundiali. Eppuri, in certi righjoni, a distruzzioni di l'ambienti umiti divuta à l'urbanisazioni è à i pratichi agriculi intinsivi pò custituiscia una minaccia pà a so sopravvivenza. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni umiti induva 'ssa pianta si sviluppa cù u fini di mantena i pupulazioni di Juncus gerardii. Misuri di prutizzioni è di gistioni apprupriati divariani essa missi in piazza par assicurà a cunsirvazioni di 'ssa spezia è di u so ambienti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]