Juncus bufonius

À prupositu di Wikipedia
Juncus bufonius
Juncus bufonius
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordine Juncales
Famiglia Juncaceae
Generu Juncus
Nome binuminale
Juncus bufonius
L. , 1753

Juncus bufonius hè una pianta chì face parte di a famiglia di e Juncaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Juncus bufonius hè una piccula pianta erbacea annuale. Misura di solitu trà 5 è 30 cm di parte superiore, benchì certe creschinu insin'à 40 cm. 'Ssa pianta hà una struttura simplicia è micca ramificata, benchì rari esimplari possinu prisintà una piccula ramificazione. U sistemu di radiche hè fibrosu è prufondu, aghjivulendu a sopravvivenza in cundizione difficile. E casce sò strette è lineare, à spessu più corte ch'è u picciolu. I fiori, benchì chjuchi è à spessu negligentati, sò di culore verde o brunicciu è apparischinu di regula da ghjugnu à aostu.

A struttura di i granelli di Juncus bufonius hè ancu interessante. Sò di regula di forma ovale, misurendu à l'incirca 0,6 mm di lunghezza. A superficia di u granellu hè nera è lampante, incù una tessitura roza.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

U Juncus bufonius hè una spezia cusmopolita, largamente scumpartuta à traversu u mondu. Omu pò truvà lu in numerosi tipi d'ambienti, cumpresu e zone umite, i paduli, e pratuline umite è ancu i terre disturbati tali i campi cultivati è i bordi di stradone.

Hè prisente annantu à guasi tutti i cuntinenti, cumpresu l'America suprana, l'America suttana, l'Europa, l'Asia, l'Africa è l'Australia. Eppuru, a so ripartizione pò varià in funzione di e cundizione ambientale specifiche, tale u tipu di terra è u clima.

Juncus bufonius hè prisente in Corsica ma hè rarissima.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Juncus bufonius hè una pianta annuale chì si riproduce per u più per via di granelli. A fiuritura hà locu da maghju à sittembre, è i fiori sò impullinati da u ventu. I granelli sò dopu spargugliati da u ventu, l'acqua o l'animali. 'Ssa spezia hè capace à culunizà prestu e zone disturbate è e terre nude, grazia à a so capacità à girminà prestu è à a so tulleranza à cundizione ambiintale varie.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

In tantu ch'è spezia largamente scumpartuta, u Juncus bufonius ùn hè di regula micca cunsideratu cum'è minacciatu. Eppuru, cum'è per tutte e spezie, a cunsirvazione di u so ambiente hè essenziale per a so sopravvivenza à longu andà. In certe rigione, a distruzzione di l'ambiente, in particulare da l'assiccamentu di e zone umite è l'urbanisazione, pò affittà e pupulazione di Juncus bufonius.

Ùn ci hè micca misure di cunsirvazione specifiche in piazza per u Juncus bufonius, benchì a prutezzione di e zone umite è a riduzione di certe pratiche agricule ponu aiutà à mantene e so pupulazione. Cum'ellu hè u casu per numerose spezie di piante, una migliore cunniscenza è una megliu cumpresnsione di l'eculugia di u Juncus bufonius sò necessarii per assicurà a so cunsirvazione à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]