Jawaharlal Nehru

À prupositu di Wikipedia

Pandit Jawaharlal Nehru (Allahabad, 14 nuvembri 1889 - Nova Delhi, 27 maghju 1964) hè statu un puliticanti indianu, Prima Ministru indianu da u 1947 à u 1964 è una di i parsunalità pulitichi più in vista di u mondu.

Eredi spirituali di Gandhi, Nehru deti una fisiunumia pulitica à u muvimentu naziunalistu di a nonviulenza di u grandi capu spirituali di l'India, hè riiscì à cunducia filiciamenti in portu a battaglia par l'indipindenza.

Una volta uttinuta l'indipindenza (1947), in pulitica estara Nehru presi una pusizioni neutrali, intesa com'è indipindenza sii da u bloccu Uccidintali ch'è da quiddu Uriintali. In 'ssu sensu divintò, incù Gamal Abd el-Nasser è Josip Broz Titu, unu di i capi di i paesi non alliniati chì racogli paesi chì a so ecunumia mostra carattari nutevulamenti distanti sii da u capitalisimu liberali sii da u statalisimu di stampu suvieticu, com'è è par appuntu u casu di l'India è, prima di u so sciuglimentu, di a Iugoslavia.

Successivamenti, parò, Nehru ricunniscì ch'è una pusizioni neutralista in i cunfronti di u cumunisimu internaziunali, di natura espansiunista è aggressiva, era poca realista. L'aggrissioni subita da u so paesi da parti di a China, inoltri, l'indussi à vultà si versi i paesi fendu parti di l' OTAN è à riceda da i so pusizioni neutralisti.

In tema di pulitica interna, Nehru fù partitanu di un forti intarventu statali in materia ecunomica, puri ricunniscendu à l'iniziativa privata a principali funzioni propulsiva par un riali armonicu prugressu ecunomicu è civili.

Primi anni[mudificà | edità a fonte]

Famiglia Nehru (circa 1927)

Jawaharlal Nehru nascì à Allahabad, in l'Uttar Pradesh in una famiglia di Pandit di u Kashmir, in a casta di i Brahmini. U so babbu era Motilal Nehru (1861-1931), indipindintistu indianu è prisidenti di l'Indian National Congress trà u 1919 hè u 1920 hè u 1928-1929. A so mamma era Swaroop Rani (1863-1954). Fù educatu in India è Gran' Britagna. In Inghilterra fraquintò a scola maschili Harrow è u Trinity College in Cambridge. Duranti u so sughjornu in u Regnu Unitu era cunnisciutu ancu com'è Joe Nehru[1][2][3][4][5][6].

U 7 frivaghju 1916, Nehru spusò a sedicianninca Kamala Kaul. In u prima annu di matrimoniu, Kamala deti à a luci a so unica figliola, Indira Priyadarshini. L'apprizziamentu di i virtù di a dimucrazia parlamintari, di a laicità è di u libaralisimu, incù a so priaccupazioni par i povari, ani purtatu Nehru à furmulà quiddi pulitichi di stampu sucialisti chì ani influinzatu l'India finu à oghji.

Succissori di Gandhi[mudificà | edità a fonte]

Nehru in 1918 incù a moglia Kamala è a figliola Indira

U 15 ghjinnaghju 1941 Gandhi dissi: "Parechji dicini ch'è Pandit Nehru ed eiu ci erami alluntanati. Ci vurrà più ch'è una diffarenza di upinioni par alluntanà ci. No avemu avutu diffarenzi finu da u tempu in u quali principiavami à travaglià insemu è aghju dighjà dittu par parechji anni è dicu cusì avali ch'è micca Rajaji, ma Jawaharlal sarà u me succissori"[7].

Vita pulitica[mudificà | edità a fonte]

Nehru è i so culleghi funi libarati quandu a British Cabinet Mission ghjunsi par prupona i piani par u trasfirimentu di puteri. Una volta elettu, Nehru vidò un guvernu à interim chì fù indibulitu da episodii di viulenza cumuna è disordini pulitichi è ancu da l'oppusizioni di a Leia Musulmana di Muhammad Ali Jinnah chì riclamava a criazioni di unu statu siparatu par i musulmani. Dopu tantativi fadditi di furmà cualizioni, Nehru, à malincori, accittò a partizioni di l'India, sicondu un programma rializatu da i britannichi u 3 ghjugnu 1947. Nehru divintò prima ministru di l'India in u ghjornu di l'indipindenza, u 15 aostu 1947. U so discorsu inaugurali s'intitulava "Appuntamentu incù u distinu" (Tryst with destiny):

"Molti anni fà avemu fissatu un appuntamentu incù u distinu è avali hè ghjuntu u mumentu in u quali pudemu riscattà u nosciu impegnu, micca in piena misura, ma in manera moltu cunsistenti. À u chjoccu di mezanotti, quandu u mondu dormi, l'India si svighjarà à a vita è à a libartà. Raramenti succedi un mumentu in a storia, quandu iscimu da u vechju è intrimu in u novu, quandu un'ebbica finisci, è quandu l'anima di una nazioni, à longu repressa, trova u puteri di sprima si. Hè ghjustu ch'è in stu mumentu sulennu pigliemu l'impegnu di dedizioni à u sirviziu di l'India è di u so populu è à a causa sempri più grandi di l'umanità"[8].

In l'anni chì suvitàni l'indipindenza, Nehru affidò à a figliola Indira molti di i so affari parsunali. Incù u so leadership, u Cungressu ottensi una maiuranza enorma in l'alizzioni di u 1952. Indira si tramutò in a risidenza ufficiali di u babbu è l'accumpagnava in i viaghji in India è à l'estaru.

Pulitica ecunomica[mudificà | edità a fonte]

Nehru hà prisidutu l'intruduzioni di una virsioni Indiana mudificata di a pianificazioni statali è cuntrollu annantu à l'ecunumia. Criendu a Cummissioni di pianificazioni di l'India, Nehru redighjiti u prima pianu quinquinnali in u 1951, riguardu à l'investimenti guvernativi in l'industria è in l'agricultura. L'obiettivu di Nehru era un'ecunumia mista incù i sittori strategichi com'è i minieri, l'energia elettrica è l'industria pisanti, sottu u cuntrollu di u guvernu è à u sirviziu di l'intaressu pubblicu. Inoltri parsiguì a ridistribuzioni di a terra è lanciò prugrammi par custruiscia canali di irrigazioni, dighi è diffonda l'usu di fertilizanti par accrescia a pruduzioni agricula. Annantu à u pianu di a pulitica energetica, Nehru prumossi a custruzzioni di dighi (ch'eddu chjamava "i novi tempia di l'India"), opari di irrigazioni è a pruduzioni di energia idrualettrica, u prima ministru lanciò ancu u programma indianu par u sfruttamentu di l'energia nucleari.

Sicurezza naziunali è pulitica estara[mudificà | edità a fonte]

Nehru vidò l'India indipindenti da u 1947 à u 1964, duranti i primi anni di libartà da u duminiu britannicu. Un'allianza incù l'India era un obiettivu cumunu di i Stati Uniti è l'Unioni Suvietica in u corsu di a Guerra freta. Nantu à à scena internaziunali Nehru fù un campionu di pacifisimu è dicisu sustinidori di i Nazioni Uniti. Aprì a strada à a pulitica di non alliniamentu è fù co-fundatori di u Muvimentu di i Paesi non Alliniati, à u di fora di a logica USA-URSS. Ricuniscendu a Ripublica Pupulari Chinesa subitu dopu a so fundazioni (à diffarenza di molti di i paesi di u bloccu uccidintali chì cuntinuàni par oltri dui dicennii à avè rilazioni incù a Ripublica di China, Nehru sustensi l'ammissioni di Pechinu in i Nazioni Uniti è si ricusò di disignà u vicinu com'è l'aggrissori in u cunflittu curianu[9]. Nehru spirava di agiscia com'è intarmidiariu par culmà u divariu è i tinsioni trà i stati cumunisti è u bloccu uccidintali.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Khilnani, Sunil. The Idea of India. Farrar, Straus and Giroux (4 June 1999). p 168.
  2. Tharoor, Shashi. Nehru: The Invention of India. Arcade Publishing: 2003. p 11.
  3. Ghose, Sankar. Jawaharlal Nehru, à Biography. Allied Publishers: 1993. p 8.
  4. Zachariah, Benjamin. Nehru. Routledge: 2004. pp. 17-19 ISBN 0-415-25016-1
  5. Matthew, H.C.G. and Harrison, Br ian Howard. Oxford Dictionary of National Biography: in Association with the British Academy: from the Earliest Times to the Year 2000. Oxford University Press: 2004. p. 344 ISBN 0-19-861411-X
  6. Gopal, Sarvepalli. Jawaharlal Nehru: à Biography. Harvard University Press: 1976. p 20.
  7. "Sommi say Pandit Nehru and I were estranged. It will require much more than difference of opinion to estrange us. We had differences from the time we became co-workers and yet I have said for sommi years and say so now that not Rajaji but Jawaharlal will be my successor" Science & culturi, Vulumu 30, Indian Science News Association, 1964.
  8. "Long years ago we made à tryst with destiny, and now the time comes when we shall redeem our pledge, not wholly or in full measure, but very substantially. At the stroke of the midnight hour, when the world sleeps, India will awake to life and freedom. à moment comes, which comes but rarely in history, when we step out from the old to the new, when an age ends, and when the soul of q nation, long suppressed, finds utterance. It is fitting that at this solemn moment we take the pledge of dedication to the service of India and her people and to the still larger cause of humanity" Jawaharlal Nehru, Wikisource (PHP), 8 aostu 2006. URL cunsultatu l'8 aostu 2006.
  9. Robert Sherrod, Nehru:The Great Awakening in «The Saturday Evening Post», Vol. 236, (2), 19 ghjinnaghju 1963, pp. 60–67.

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]


Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.