Jasminum officinale

À prupositu di Wikipedia
Jasminum officinale
Jasminum officinale
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Oleaceae
Genaru Jasminum
Nomu binuminali
Jasminum officinale
Carl Linnaeus, 1753

U ghjalsuminu cumunu (Jasminum officinale) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Oleaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U ghjalsuminu cumunu hè una pianta inarpicanti appartinendu à a famiglia di l'Oleaceae. Hè urighjinariu di i righjoni di l'Himalaia di l'Asia uccidentali è di l'India. 'Ssa pianta vivaci pussedi i piccioli lignosi è flissibuli, pudendu aghjunghja sinu à 10 metri di lunghezza. I so fogli sò upposti, cumposti è di forma uvali. I fiora, d'un biancu puru, sò chjuchi è diddicati, incù un prufumu mori piacevuli.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U ghjalsuminu cumunu hè largamenti spartu in i righjoni timparati è subtrupicali di u mondu sanu. Omu u trova in particulari in Auropa, in Asia, in Africa subrana è in America subrana. Cresci di regula in i zoni assuliati, i giardini, i parchi è i tarreni cultivati. 'Ssa pianta hè mori apprizzata pà u so prufumu piacevuli ed hè à spessu cultivata à fini urnamintali.

Jasminum officinale hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U ghjalsuminu cumunu hè una pianta arrampicarina chì s'inturcineghja intornu à i punteddi grazia à i so piccioli flissibuli. Fiurisci par u più mentri i mesa d'istati, pruducendu numarosi fiora bianchi chì attirani l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I fiora sò suvitati da frutti à forma di baghi neri, cuntinendu i graneddi chì poni essa apradati pà a ripruduzioni di a pianta.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U ghjalsuminu cumunu apparteni à u genaru Jasminum, chì cumprendi circa 200 spezii di pianti inarpicanti è arbustivi. Hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi siguenti : Jasminum grandiflorum, Jasminum ufficinali var. grandiflorum è Jasminum ufficinali var. grandiflorum f. plenum. 'Ssi noma sò à spessu usati pà disignà varietà spicifichi di ghjalsuminu cumunu.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U ghjalsuminu cumunu hè una pianta largamenti cultivata è apprizzata in numarosi paesi. Eppuri, certi pupulazioni salvatichi poni essa minacciati par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali. Hè dunqua impurtanti di prisirvà 'ssi ambienti è di prumova a cultura rispunsevuli di u ghjalsuminu cumunu. I misuri di cunsirvazioni tali a prutizzioni di i zoni naturali è a sinsibilisazioni à l'impurtanza di 'ssa pianta poni cuntribuiscia à assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]