Iris pseudacorus

À prupositu di Wikipedia
Iris pseudacorus
Iris pseudacorus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Asparagales
Famiglia Iridaceae
Generu Iris
Nome binuminale
Iris pseudacorus
Carl Linnaeus, 1753

Iris pseudacorus hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Iridaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Iris pseudacorus hè una pianta vivace appartinendu à a famiglia di l'Iridaceae. 'Ssa spezia si caratterizeghja da i so grandi fiori di culore giallu vivu è e so foglie verde à forma di spada. I fiori di Iris pseudacorus sò cumposti da sei petali, frà i quali trè sò addirizzati è trè sò retombants. Sgaghjanu un profume aggradevule è sò à spessu usate in i giardini per a so bellezza.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Iris pseudacorus hè originariu d'Europa è d'Asia occidentale. Omu u trova per u più in e zone umite tale i paduli, e vadine è i stagni. 'Ssa pianta hè assai adattevule è pò ancu cresce in e terre appena saline. Hè stata introdutta in numerose rigione di u mondu per causa di a so pupularità in quant'è pianta ornamentale.

Iris pseudacorus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Iris pseudacorus hè una pianta acquatica chì cresce in cundizione umite. E so radiche si sviloppanu in a fanga o in acqua pocu prufonda. E casce di 'ssa pianta sò longhe è strette, ciò chì li permette di gallighjà à a superficia di l'acqua. I fiori di Iris pseudacorus sò impullinati da l'insetti, tali l'ape è e farfalle, chì sò attratti da u so culore vivu è u so profume.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Iris pseudacorus hè statu discrittu per a prima volta da Carl von Linné in u 1753. Appartene à u generu Iris, chì cumprende circa 300 spezie differente. Certi sinonimi di Iris pseudacorus sò Iris lutea, Iris palustris.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Iris pseudacorus hè una spezia di cuncernu in termini di cunsirvazione. Bench'ella sia largamente sparta, hè minacciata da a distruzzione di u so ambiente naturale per causa di l'urbanisazione è di l'inguinamentu di l'acqua. Di più, a racolta eccessiva di 'ssa pianta à fine ornamentale pò ancu affittà a so pupulazione. E misure di cunsirvazione sò necessarie per pruteghje 'ssa spezia è prisirvà a so diversità genetica.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]